1.000 de puncte periculoase, care pot provoca oricând o tragedie, au fost identificate pe căile ferate din România

5.000 de kilometri de cale ferată din cei 13.700 necesită reparații capitale. În total 7.000 de kilometri, adică jumătate din întreaga rețea de căi ferate și-a depășit durata de viață proiectată.

Doar o cincime din podurile și podețele traversate de calea ferată sunt funcționale, iar o cincime au durata de viață depășită. Aproape 70 din cele 170 de tuneluri necesită reparații capitale. 80 la sută din rețeaua electrică are durata de viață expirată.

Toți cei 1862 kilometri de linii electrice aeriene și cablu de medie și înaltă tensiune necesită reparații capitale. Toate cele 850 de macazuri cu instalații de centralizare electromagnetică au durata de viață depășită. Din cele 16.000 de macazuri cu instalații de centralizare electrodinamică, 15.300 au durata de viață depășită sau necesită reparații. Așa se face că au fost identificate chiar de către CFR 1.000 de puncte periculoase pentru siguranța traficului. Tragediile par inevitabile.

Măsurile luate de stat se rezumă în principal la limitarea vitezei trenurilor. România a ajuns o țară în care viteza medie de circulație scade de la un an la altul, în loc să crească. Dacă în 2001 viteza medie pe rețea era de 68,3 kilometri pe oră, în 2007 a ajuns la 65. Am cumpărat totuși vagoane specifice trenurilor de mare viteză, care circulă cu 80 de kilometri pe oră, deși sunt proiectate să circule cu 200 de kilometri pe oră.

Pe un sfert din liniile de cale ferată din România viteza maximă permisă aduce aminte de transportul de acum 100 de ani, și anume 50 de kilometri pe oră. În realitate trenurile circulă și mai prost. Întârzierile acumulate în 2007, de exemplu, au atins 51.000 de minute, adică 35 de zile. Aceste informații provin dintr-o notă internă a Companiei de Căi Ferate, obținută de Evenimentul Zilei, anul trecut.