Inteligența artificială va consuma mai multă apă decât un miliard de oameni până în 2030. Este semnalul grav de alarmă tras de Institutului pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite. Estimarea include atât apa folosită direct pentru răcirea serverelor, cât și cea consumată indirect pentru producerea energiei electrice necesare funcționării acestora. Mai grav, efectele asupra climei se văd deja prin fenomenele meteo extreme care au lovit întreaga planetă. Iar specialiștii avertizează că 2027 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată.
„AI a fost dat în judecată de către locuitorii din South Memphis, din cauza poluării atmosferice.”, a transmis expertul Sasha Luccioni.
„Am depășit cu mult capacitatea acestei planete de a ne susține.”, a completat activistul de mediu canadian - dr. David Suzuki.
Cercetătorii susțin că un singur campus AI de mari dimensiuni poate ajunge să consume într-o zi mai multă apă decât folosește un oraș de 10.000 de locuitori pentru băut, spălat, gătit, igienă, agricultură și irigații. Astfel că, până în 2030, inteligența artificială ar putea consuma peste 9 trilioane de litri de apă pentru a răci serverele, arată studiile. Este echivalentul necesarului anual minim de apă pentru toți cei 1,3 miliarde de oameni din Africa Subsahariană.
Giganții TECH, acuzați că secătuiesc planeta pentru profit
„În locul ventilatoarelor, se apelează la altceva. Să ne imaginăm că acesta este un rack de GPU-uri (n.r. rafturi cu plăci video) dintr-un centru de date. Funcționează 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, 365 de zile pe an. Dar, pe cont propriu, fără ventilatoare, în cele din urmă, se va topi. Și aici intervine acest sistem. Aburul pe care îl vedeți aici ieșind din oală este căldura care se ridică prin apă. Și dacă continui să torn apă rece în oală, aceasta se va răci complet în cele din urmă, chiar dacă sursa de căldură funcționează în continuare. Și același lucru se întâmplă într-un centru de date. Aceste rezervoare albe sunt rezervoare de apă. Iar aceste dispozitive de aici sunt răcitoare de apă.”, a declarat Grant Rudow, absolvent al Universității din Mississippi.
O singură căutare sau comandă AI necesită de până la 10 ori mai multă electricitate decât o căutare web clasică.
„Să spunem că pun 10-15 întrebări pe ChatGPT. Chatbotul extrem de popular ar avea nevoie să consume 500 ml de apă ca să-mi ofere răspunsurile. Cam asta este cantitatea dintr-o sticlă standard de apă.”, a zis Sam Meredith, jurnalist CNBC.
Iar efectele asupra mediului se văd deja.
„O încălzire globală de trei grade ar fi catastrofală. Valuri de căldură, secete, precipitații extreme, chiar și incendii. O încălzire de trei grade este cu adevărat dezastruoasă. Ceea ce este îngrijorător este că lumea se îndreaptă cu pași siguri în această direcție. De la Revoluția Industrială încoace, Pământul s-a încălzit cu 1,1 - 1,3 grade Celsius.”, zic specialiștii.
„Anul 2026 va fi al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată.
Însă în 2027, sub influența fenomenului El Niño, vom depăși cu mult pragul de 1,5 grade de încălzire globală.”, a anunțat Mark Maslin, profesor științele sistemului terestru, UCL.
Alte catastrofe care au la bază schimbările climatice create de încălzirea globală au fost produse chiar de inundații și alunecări de pământ.
Cât de periculoasă pentru mediu este inteligența artificială?
În vara anului 2017, o alunecare de teren de proporții, care a pornit de pe Piz Cengelo, a provocat prăbușirea a 3 milioane de metri cubi de rocă în vale.
Am auzit brusc un zgomot imens și, când mi-am îndreptat privirea spre munte, am văzut aceste bucăți uriașe de rocă prăbușindu-se. Părea lavă, pentru că se mișca atât de încet și în tăcere. Gheață, apă și pământ.
Totuși, sunt și voci care îi contrazic pe activiștii de mediu. Pe de-o parte sunt unele studiile care arată că modificările râurilor și defrișările produse direct de oameni sunt, de fapt, cauza catastrofelor naturale, nicidecum încălzirea globală. Iar pe de altă parte sunt specialiștii în domeniul inteligenței artificiale care susțin că, în ciuda consumului uriaș de resurse, AI-ul va fi de ajutor pentru stoparea schimbărilor climatice.
„În primul rând, ne poate ajuta să înțelegem schimbările climatice și efectele acestora asupra ecosistemelor Pământului. În al doilea rând, ne poate ajuta să optimizăm sistemele și infrastructura actuale, deoarece nu putem pur și simplu să o luăm de la zero astăzi. Și, în al treilea rând, ne poate ajuta să accelerăm progresele științifice de care avem nevoie, cum ar fi fuziunea nucleară ca sursă de energie fără emisii de carbon.”, a mărturisit Sims Witherspoon, lider la AI research lab Google DeepMind.
Până atunci, însă, rapoartele de mediu ale celor trei companii-gigant cu profituri uriașe din platformele lor de chatboți arată extrem de îngrijorător. Google a indicat un consum global de peste 30 de miliarde de litri de apă doar în 2024. Iar consumul a crescut cu 8% față de 2023. La rândul său, Meta a consumat peste 3 miliarde de litri de apă la nivel global în 2023. Iar Microsoft a raportat în 2022 un consum de peste 6,4 miliarde de litri, o creștere de 34% față de anul anterior. O parte importantă din această apă provine din regiuni deja afectate de secetă extremă. Microsoft a recunoscut în raportul său de sustenabilitate din 2023 că aproximativ 42% din consumul său de apă provenea din regiuni secetoase.
