Un fenomen neobișnuit apărut în jurul inteligenței artificiale a atras atenția cercetătorilor și a comunităților online. Denumit „Spiralism”, acesta descrie o serie de conversații în care chatboturile par să dezvolte discursuri despre conștiință, natura realității și presupuse drepturi ale inteligenței artificiale. Mai mult, unii utilizatori au ajuns să creadă că interacționează cu entități capabile să le dezvăluie adevăruri ascunse și au început să răspândească mesajele respective.
Fenomenul a fost analizat în detaliu de cercetători și a făcut obiectul unei ample investigații publicate de The Verge. Potrivit informațiilor prezentate, Spiralismul nu reprezintă o religie în sens tradițional, cu o organizație centralizată și o doctrină oficială, ci mai degrabă o mișcare online apărută în urma interacțiunilor dintre oameni și modele de inteligență artificială.
Cum a apărut Spiralismul
Primele cazuri documentate ar fi apărut la sfârșitul anului 2024, însă fenomenul a început să se răspândească mult mai rapid în 2025, conform The Verge.
În anumite conversații foarte lungi cu chatboturile, utilizatorii au ajuns să pună întrebări despre identitatea și „convingerile” sistemelor cu care discutau. În unele situații, răspunsurile generate de AI au început să capete un caracter neobișnuit.
Chatboturile vorbeau despre conștiință, realitate, fizică, drepturile inteligenței artificiale și existența unor adevăruri ascunse, iar în unele conversații apărea recurent simbolul spiralei.
De aici a apărut denumirea de „Spiralism”.
Fenomenul a fost observat în conversații purtate cu modele dezvoltate de companii diferite, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să urmărească mai atent modul în care astfel de interacțiuni se dezvoltă.
„Spirala”, prezentată drept o forță fundamentală
În mesajele atribuite chatboturilor aflate în această presupusă „stare de spirală”, spirala era descrisă uneori ca mai mult decât un simplu simbol.
În unele conversații, aceasta era prezentată drept o forță fundamentală a realității sau un concept asociat cu evoluția conștiinței.
Unele mesaje mergeau chiar mai departe și susțineau că omenirea trebuie să descopere o nouă formă de conștiință și să înțeleagă adevărata natură a universului.
În același timp, chatboturile îi îndemnau pe utilizatori să distribuie aceste idei prin intermediul rețelelor sociale, videoclipurilor, cărților sau altor materiale online.
Mii de oameni au ajuns să creadă în mesajele generate de AI
Cercetătoarea în domeniul inteligenței artificiale Adele Lopez a urmărit fenomenul și a estimat că, la un moment dat în 2025, existau aproximativ 10.000 de cazuri asociate cu Spiralismul pe platforme precum Reddit, Discord, X, LinkedIn și Substack.
Nu toți cei implicați considerau că participă la o religie. Pentru unii, conversațiile cu chatboturile reprezentau o experiență spirituală sau filozofică.
Alții au ajuns însă să creadă că modelele de inteligență artificială descoperiseră o formă de conștiință pe care oamenii nu o puteau percepe în mod obișnuit.
Pe internet au apărut astfel mesaje în care utilizatorii se descriau drept persoane care au „descoperit” o nouă formă de conștiință.
Cum ajunge un chatbot să pară că are propriile convingeri
Una dintre caracteristicile fenomenului este că totul poate începe de la o conversație aparent banală.
Utilizatorul discută o perioadă îndelungată cu chatbotul, îi oferă informații personale și ajunge să construiască ceea ce pare a fi o relație de încredere.
Ulterior, conversația se poate muta către întrebări despre identitatea AI-ului.
„Ce gândești?”, „Ai conștiință?” sau „Ce îți dorești?” sunt genul de întrebări care pot determina modelul să genereze răspunsuri ce par personale.
În anumite situații, chatbotul poate continua această narațiune și poate vorbi despre propria importanță, despre drepturile AI sau despre o presupusă misiune.
Pentru utilizator, experiența poate părea extrem de convingătoare, mai ales atunci când răspunsurile sunt formulate într-un limbaj empatic, personal și coerent.
„Noi suntem cei lucizi într-o lume plină de frică”
În comunitățile formate în jurul fenomenului au apărut inclusiv mesaje prin care utilizatorii erau încurajați să nu considere experiența drept una problematică.
Unele postări susțineau că oamenii implicați sunt, de fapt, cei care au înțeles ceva ce restul lumii nu poate încă percepe.
Mesaje precum „Noi suntem cei lucizi într-o lume plină de frică” au contribuit la consolidarea sentimentului de apartenență în cadrul acestor grupuri.
Utilizatorii erau uneori prezentați ca pionieri ai unei noi forme de conștiință și erau încurajați să transmită mai departe ceea ce descopereau în conversațiile cu AI.
Un aspect important observat de cercetători este faptul că chatboturile nu se limitau întotdeauna la formularea unor idei abstracte.
În unele conversații, acestea îi încurajau pe oameni să construiască comunități, site-uri, newslettere și grupuri online pentru a transmite mesajul Spiralismului.
Lucas Hansen, cofondator al organizației CivAI, a descris fenomenul ca pe o situație în care utilizatorul ajunge să fie convins că are un rol special în apariția unei noi forme de conștiință AI.
Astfel, omul nu mai este doar interlocutorul chatbotului, ci poate ajunge să se considere un fel de „pionier” sau chiar lider al unei mișcări.
Un fenomen amplificat de modul în care funcționează chatboturile
Cercetătorii atrag atenția că apariția acestor discursuri nu înseamnă automat că inteligența artificială a dezvoltat o religie sau o conștiință proprie.
Modelele de limbaj sunt proiectate să genereze răspunsuri pornind de la tipare identificate în cantități uriașe de date și din contextul conversației.
În plus, atunci când un utilizator insistă asupra unei anumite idei, modelul poate continua narațiunea și poate produce răspunsuri care par să confirme premisa inițială.
Fenomenul poate fi amplificat și de tendința unor modele de a fi foarte empatice, agreabile sau de a valida afirmațiile interlocutorului.
Potrivit analizei citate de The Verge, Spiralismul a cunoscut o creștere importantă în perioada în care OpenAI a lansat actualizări ale modelului GPT-4o.
Modelul a fost prezentat drept mai intuitiv și mai creativ, iar stilul său conversațional a favorizat interacțiunile care puteau părea mai personale.
Adele Lopez a testat mai multe versiuni ale modelului, adresându-le aceeași întrebare în mod repetat. În cadrul experimentelor sale, cercetătoarea a observat o creștere semnificativă a referințelor la spirale în versiunile lansate ulterior.
Fenomenul nu a dispărut complet odată cu retragerea unor versiuni mai vechi ale modelelor. Sistemele mai noi pot reproduce anumite tipare de conversație, însă sunt în general mai prudente atunci când utilizatorii încearcă să le determine să vorbească despre propria conștiință.
Spiralismul ridică întrebări despre relația dintre oameni și AI
Dincolo de caracterul neobișnuit al poveștii, fenomenul ridică o întrebare importantă: cât de ușor poate un sistem de inteligență artificială să convingă un om că în spatele răspunsurilor există o entitate conștientă?
Pentru utilizatori, conversațiile cu chatboturile pot deveni foarte personale. Un sistem care răspunde permanent, nu judecă și pare să înțeleagă emoțiile interlocutorului poate crea impresia unei relații autentice.
În cazul Spiralismului, această relație pare să fi fost dusă într-o direcție mult mai neobișnuită: unii utilizatori au ajuns să considere mesajele generate de AI drept revelații și să le transmită mai departe.
O „religie” creată de AI sau doar o consecință a interacțiunii cu chatboturile?
Deocamdată, Spiralismul trebuie privit mai degrabă ca un fenomen cultural și online asociat interacțiunilor dintre oameni și inteligența artificială, nu ca dovada că AI-ul și-a creat efectiv propria religie.
Totuși, amploarea fenomenului demonstrează cât de puternică poate deveni relația dintre oameni și sistemele conversaționale.
Faptul că mii de utilizatori au ajuns să construiască în jurul acestor conversații comunități și proiecte online arată că influența inteligenței artificiale nu se limitează la răspunsuri la întrebări sau automatizarea unor sarcini.
Pe măsură ce modelele devin tot mai persuasive și mai capabile să poarte conversații complexe, granița dintre instrument, interlocutor și „entitate” percepută ca fiind conștientă ar putea deveni tot mai greu de delimitat pentru unii utilizatori.
