Cozmin Guşă: Arătăm ca o ţară de oameni scutiţi la sport. O să încep un program de judo în comune

Thursday, 13 July 2017, 18:00 Sursă: REALITATEA.NET

"Avem în continuare dorinţa de a avea performeri, dar ne-am pierdut gustul pentru sport", a spus Cozmin Guşă la DCNEWS Live. Preşedintele Federaţiei Române de Judo a tras un semnal de alarmă în privinţa direcţiei spre care se îndreaptă sportul de masă în România.

Adaugă părerea ta

Cozmin Guşă a precizat, pentru sursa amintită, că a investit capital în judo în ultimii 15 ani, un sport cu o filosofie aparte.

"Nu câştig, am recompense morale. Dau bani la judo, dar nu de acum, ci de 15 ani. Am fost în mişcarea asta de când fiul meu s-a apucat de judo. Nu am mai avut soluţie, pentru că au fost nişte defecţiuni de management, nişte bătăi de tabere la Federaţia de Judo, cum se întâmplă în sportul românesc, au gripat activitatea la finalul anului trecut şi atunci am hotărât să candidez şi să preiau pentru o perioadă, nu ştiu cât, managementul. Îi cunosc pe toţi copiii de acolo şi în afară de interesul cu fiul meu, care e o parte, e mic, puteam s-o fac şi fără să fiu preşedinte la Federaţie, m-au interesat şi toţi oamenii ăştia din judo, pe care-i cunosc... E o poveste frumoasă, un sport cu filosofie, cu rezultate", a afirmat consultantul politic.

Ulterior, Cozmin Guşă a enumerat motivele pentru care diferite ramuri sportive s-au prăbuşit. "Avem foşti campioni neobişnuiţi cu partea de management. Ei fuseseră foarte buni performeri, dar la nivel de antrenorat sau de preşedinţi de Federaţie erau foarte slabi", a spus preşedintele FR Judo, care a dezvoltat acest subiect dureros:

"Bătăuşii din port au fost căutaţi. Scouterii existau pe vremea aia, în anii '50, şi fiecare Federaţie importantă avea căutătorii de talente, care mergeau, într-adevăr, când era vorba de box sau lupte, mergeau prin porturi. Pentru judo mergeau la ţară, exista o bază de selecţie. Erau peste tot oameni interesaţi şi plătiţi de statul comunist. Se duceau acolo unde putea să fie originea unor talente şi aşa am performat. Nu lipsa de finanţare a minat sportul românesc. Am văzut ce am păţit la Rio, batem în lemn să nu fie la fel la Tokyo 2020. Dezorganizarea, oameni nepotriviţi în locuri de conducere, nepotismul. Sportul a fost tot timpul finanţat, numai că cei care luau salarii erau genul de funcţionari de stat care rămâneau acolo fără imaginaţie sau erau, din nefericire, de multe ori, foşti campioni neobişnuiţi cu partea de management. Ei fuseseră foarte buni performeri, dar la nivel de antrenorat sau de preşedinţi de Federaţie erau foarte slabi. Sinecurismul a omorât sportul românesc".

Cozmin Guşă a observat dezinteresul românilor pentru sport, în general, făcând referire la simplele mişcări fizice pentru o întreţinere sănătoasă a organismului. Din păcate, aceste obiceiuri proaste afectează mai multe generaţii.

"Părinţii nu mai generează o autoritate constructivă asupra copiilor. Fac o mărturisire: am venit din Bulgaria, de la o Balcaniadă, unde am luat noi locul 1 pe ţări, pentru prima dată după mult timp la judo, şi luni şi marţi dimineaţă, cum fac de obicei, am alergat pe plajă. Alerg vreo 10 km. Mă uitam la românii noştri de pe plajă, dimineaţa când era plin, arătăm ca o ţară de oameni scutiţi la sport. Copiii, săracii, grăsuţi, cu nasul în tablete sau preocupaţi de selfie-uri. Bărbaţii, graşi, cu berea în mână. Româncele noastre, care au faima că-s frumoase, au decăzut. Burţi peste tot, celulită. La Mamaia am alergat. Adulţii nu mai au preocupare pentru sport. Hotelurile au angajat domnişoare care fac mişcări de dans cu turiştii. 3-5 oameni... restul stăteau şi se uitau. Era funny, pe nisip acolo, gratuit, dar nu se mai mişca nimeni. Sunt foarte puţini care aleargă. La noi sportul de apă este că te sui pe un scuter, dai bani câţi nu face pentru 10 minute şi ăla e sportul pe care-l faci. Avem în continuare dorinţa de a avea performeri, dar ne-am pierdut gustul pentru sport. Mă uit în Olanda, fiul meu studiază în Olanda. Ăia merg pe jos dacă distanţa e scurtă sau dacă distanţa e mai lungă, pe bicicletă. Fac ceva, arată într-un fel, le pasă de sănătatea lor. Noi suntem îmbâcsiţi. Dacă te duci la ţară, acolo chiar nimeni nu mai face sport. Sălile de sport sunt pentru evenimente gen nunţi sau altceva. Celebrele 400 de săli ale lui Năstase stau nepopulate. Mai joacă primarul fotbal prin sălile alea", a amintit preşedintele FR Judo.

Cozmin Guşă a dezvăluit, în continuate, planurile pe care le are pentru popularizarea judo-ului în mediul rural, dar şi pentru atragerea copiilor pe tatami.

"O să încep un program de judo la ţară, în comune. Am avut o discuţie cu 300 de primari. Am semnat un protocol să încercăm să aducem copiii de la rezematul gardului sau de la Facebook. Le dau saltele, le dau echipamente, primarii plătesc salariul antrenorului pe care-l pune la dispoziţie Federaţia şi încercăm să facem ceva. S-ar putea să-i atragem, dar e mult până acolo. Cum ne plângem de politică, la fel de tare ne putem plânge de sport. Cine merge printr-o Federaţie s-o viziteze, o să plângă. Vede foarte mulţi oameni cu mânecuţă, pentru care calculatorul încă este o taină, fac planificări cu pixul pe hârtie, nu se uită pe documentaţia internaţională pentru că nu ştiu limbi străine. Sunt şi Federaţii care au evoluat bine: handbalul s-a dus bine, rugby-ul. Acolo găseşti oameni care sunt multimedia, ştiu ce înseamnă marketingul. Astăzi, sportul fără marketing nu mai valorează prea mult. Dacă nu ar fi marketing în tenis, premiile ar fi de 500 euro. Simona Halep are milioane de euro", a mai spus Cozmin Guşă.