Polițiștii și procurorii au descins marți la 23 de adrese din București și județele Ilfov și Giurgiu, într-un dosar în care reprezentanții a două instituții financiare nebancare sunt suspectați că au indus în eroare mai multe firme prin emiterea unor scrisori de garanție. Prejudiciul estimat se ridică la suma de 8 milioane de lei.
Potrivit Poliţiei Române, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice - IGPR şi cei ai Brigăzii de Investigare a Criminalităţii Economico-Financiare - DGPMB, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au pus în aplicare, marţi, 23 de mandate de percheziţie domiciliară şi 8 mandate de aducere, în municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Giurgiu, la domiciliile unor persoane şi la sediile sociale ale societăţilor controlate de acestea, într-o cauză care vizează înşelăciune, spălarea banilor şi camătă.
"Începând cu anul 2020, reprezentanţii a două instituţii financiare nebancare ar fi indus în eroare persoane juridice de pe teritoriul României, prin prezentarea în mod mincinos a faptului că îndeplinesc condiţiile legale pentru emiterea de scrisori de garanţie, obţinând, în acest mod, un folos patrimonial injust, care ar fi constat în sumele plătite de clienţi pentru obţinerea scrisorilor de garanţie, care reprezintă în mod corelativ o pagubă cauzată acestora. Astfel, instituţiile financiare nebancare ar fi oferit scrisori de garanţie bancară sau scrisori de garanţie de bună execuţie clienţilor din România care ar fi participat la diferite licitaţii, în special pentru contractele de achiziţie publică încheiate cu instituţii publice precum unităţi administrativ-teritoriale, regii autonome, autorităţi publice centrale sau locale", arată sursa citată.
Mecanismul inducerii în eroare a firmelor din România
Din cercetări a reieşit că instrumentele de garanţie nu ar fi putut fi puse în executare, în situaţia în care obligaţia asumată de ordonatorul scrisorii de garanţie faţă de beneficiarul acesteia nu ar fi fost realizată. Anchetatorii afirmă că sumele de bani obţinute din inducerea în eroare a persoanelor juridice din România ar fi fost transferate cu justificări nereale, în scopul disimulării originii ilicite, în conturile deţinute de persoanele cercetate sau societăţi comerciale controlate de acestea.
Potrivit anchetatorilor, prejudiciul este estimat la 8 milioane de lei.