Prezența celor două drone descoperite în apropierea platformei Neptun Deep trebuie analizată inclusiv din perspectiva riscurilor de securitate pentru unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale României, consideră generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Într-o intervenție la Realitatea PLUS, Virgil Bălăceanu spune că există mai multe variante care trebuie luate în calcul. Una dintre ele este aceea a unui incident accidental, în timp ce cealaltă pornește de la ipoteza unei acțiuni deliberate.
„Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului.
Din imaginile transmise, nu par Shahed 136. Ele au fost nimicite probabil după ce au căzut. Nu avem un comunicat al Ministerului Apărării. Rămâne să vedem ce tip de drone sunt.
Plec de la un scenariu, se repetă Maia, drona care a căzut la granița dintre România și Bulgaria, sau vorbim de un alt tip de drone, inclusiv dronele momeală Gerbera.”
De ce contează dacă dronele și-au atins sau nu ținta
În opinia lui Bălăceanu, un element important pentru stabilirea naturii incidentului este faptul că dronele nu au lovit un obiectiv.
„Lucrurile acestea însă trebuie să plece de la următorul fapt: În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut.”
Generalul a explicat că, în mod obișnuit, o dronă poate ajunge să cadă atunci când își epuizează combustibilul. În cazul celor două aparate descoperite în apropierea Neptun Deep, însă, rămâne de clarificat cum au reușit să ajungă la o asemenea distanță și în acea zonă.
„De regulă ele cad în momentul în care nu mai au combustibil. Ne punem întrebarea cum ajung pe asemenea adâncimi.”
Ipoteza bruiajului sau a preluării controlului
Un alt scenariu luat în calcul de Virgil Bălăceanu este cel al interferențelor asupra sistemelor de navigație ale dronelor.
„Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștiii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu.”
Bălăceanu a explicat și ce s-ar putea întâmpla în cazul unui bruiaj. O dronă afectată de astfel de interferențe nu ar mai urma în mod normal traiectoria stabilită, putând trece pe un mod de funcționare automat.
„Dar chiar în cazul bruierii, ea nu mai funcționează pe traiectoria normală, intră pe o dirijare tip pilot automat, dar nu are toate datele, ca atare se pierde în spațiul aerian, pentru că vorbim nu de drone maritime, din ce văd ci de drone aeriene, un spațiu aerian care poate să fie asupra unei zone terestre sau asupra unei zone maritime.”
Flancul de sud-est, expus incidentelor cu drone
Generalul în rezervă a pus incidentul de lângă Neptun Deep în contextul mai larg al situației de securitate din regiune.
Potrivit acestuia, incidentele în care sunt implicate drone sunt printre cele mai frecvente amenințări întâlnite pe flancul sud-estic, iar diferența dintre o acțiune hibridă și o dronă care ajunge în derivă trebuie păstrată atunci când sunt analizate astfel de cazuri.
„Cert este că incidentele cu dronele sunt cele mai frecvente în flancul de sud-est, deci amenințările tip război hibrid, inclusiv incidente cu drone în derivă, că facem diferența între o acțiune hibridă și o dronă în derivă, sunt cele mai frecvente aici, ca atare rușii amenință flancul de nord-est și acționează uneori direct, alteori indirect pe flancul de sud-est.
Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina”
Cât de mare este riscul pentru Neptun Deep
Întrebat dacă autoritățile de la București ar trebui să fie mai îngrijorate de faptul că cele două drone au fost descoperite foarte aproape de proiectul Neptun Deep, Virgil Bălăceanu a spus că problema trebuie privită mai larg și nu doar prin prisma celor două aparate.
„Nu numai aceste drone, toate tipurile de drone care apar, mai ales în cazul dronei Maia, care nu a fost detectată nici de sistemele radar ale NATO, senzori, nici de sistemele radar ale României, nici de sistemele radar bulgărești, deși Rumen Radev, fiind general de aviație, după nimicirea dronelor Shahed 136, a dispus o concentrare a efortului de supraveghere prin radare la granița cu România.”
Generalul consideră că una dintre principalele vulnerabilități ar fi reprezentată de posibilitatea unei operațiuni desfășurate sub „steag fals”, în special dacă ar fi vizat un obiectiv strategic precum Neptun Deep.
Un eventual atac ar putea deveni un test pentru NATO
Bălăceanu a explicat de ce un asemenea scenariu ar ridica probleme suplimentare din perspectiva securității României și a relației cu NATO.
„Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep, platforma Alpha este instalată, ne pregătim ca să primim gaze anul viitor, ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO și am să și explic de ce. În primul rând, o operație sub steag fals nu știi cine este autorul, îl presupui, și doi, să nu uităm, zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5. Sub articolul 5 intră apele teritoriale ale României”
