Social· 4 min citire

Avertisment după cutremurul de 5,7 grade: Barajul de la Lacul Morii ar putea ceda dacă nu este consolidat

Dacă s-ar rupe, barajul Lacul Morii ar putea îneca Bucureştiul / Foto: b365.ro

Dacă s-ar rupe, barajul Lacul Morii ar putea îneca Bucureştiul / Foto: b365.ro

Publicat18 nov. 2026, 19:53
Actualizat18 nov. 2026, 20:11

Barajul de la Lacul Morii ar putea reprezenta un risc pentru București în cazul unui cutremur puternic, susține fostul senator Marius Marinescu. Inginer constructor de profesie, acesta atrage atenția asupra necesității consolidării structurii.

O eventuală cedare a barajului de la Lacul Morii ar putea provoca inundații de amploare în București, avertizează fostul senator Marius Marinescu, inginer constructor de profesie. Acesta susține că structura trebuie verificată de specialiști și consolidată, invocând riscurile asociate unui cutremur puternic sau unui posibil atac asupra obiectivului. Printre măsurile propuse se numără reducerea nivelului apei din lac și realizarea unei expertize tehnice urgente, scrie dcnews.ro.

Marius Marinescu: Barajul de la Lacul Morii trebuie verificat și consolidat

Siguranța barajului de la Lacul Morii revine în atenția publică după avertismentul lansat de fostul senator Marius Marinescu. Acesta atrage atenția asupra stării structurii de rezistență și consideră că obiectivul ar putea deveni o sursă de pericol pentru Capitală în cazul unui seism de mare intensitate sau al unui incident care i-ar afecta integritatea.

Barajul a fost construit în perioada 1985-1986, iar lacul are o suprafață de aproximativ 246 de hectare. Capacitatea maximă de acumulare este estimată de Marius Marinescu la 14-15 milioane de metri cubi de apă.

Fostul senator susține că o eventuală rupere a barajului ar permite eliberarea unui volum foarte mare de apă, care ar putea afecta zone importante ale Bucureștiului.

Aduc în atenția opiniei publice Barajul de la Lacul Morii, a cărui construcție a început în 1985 și a cărui inaugurare a avut loc în 1986. De ce? Deoarece, în cazul unui seism mai puternic decât cel din 1977 sau al unui atentat la securitatea obiectivului, barajul se poate rupe, iar cei 14-15 milioane de metri cubi de apă, reprezentând capacitatea sa maximă de umplere, ar inunda catastrofal Splaiul Independenței, ținând cont de diferența de nivel de 15 metri dintre Splai și baraj. Lacul se întinde pe 246 de hectare

a declarat Marius Marinescu/fost senator.

Acesta amintește că barajul are un rol important în protejarea Bucureștiului împotriva inundațiilor, prin controlul debitului râului Dâmbovița.

În opinia sa, una dintre problemele care necesită verificări este starea elementelor metalice din structura de beton armat. Marius Marinescu afirmă că armătura prezintă urme de coroziune și consideră că situația impune o evaluare tehnică amănunțită.

Ce zone din București ar putea fi afectate dacă barajul s-ar rupe

Potrivit scenariului prezentat de fostul senator, ruperea barajului ar putea avea consecințe grave pentru mai multe zone ale Capitalei. Printre cartierele și obiectivele menționate de acesta se numără Crângași și Cotroceni, dar și instituții și puncte importante din centrul Bucureștiului.

Lista indicată de Marius Marinescu include zona Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Palatul Parlamentului, în partea dinspre Splaiul Independenței, Primăria Capitalei, Palatul de Justiție, Centrul Vechi și rețeaua de metrou.

Fostul senator face referire și la evaluări tehnice potrivit cărora, într-un asemenea scenariu, nivelul apei ar putea ajunge până la etajul al doilea al unor clădiri din zonele inundate.

Aceste afirmații descriu un scenariu de risc invocat de Marius Marinescu și necesită raportare la datele și expertizele tehnice oficiale privind siguranța barajului și eventualele hărți de inundabilitate.

Ce soluții propune Marius Marinescu pentru prevenirea unui dezastru

Pentru reducerea riscurilor, fostul senator consideră că autoritățile ar trebui să ia măsuri preventive, înainte ca o situație de urgență să pună în pericol populația și infrastructura Capitalei.

Printre soluțiile propuse de acesta se numără:

  • Reducerea nivelului apei din Lacul Morii la aproximativ 20-30% din capacitatea de umplere, cu păstrarea unui volum care să protejeze ecosistemul și să permită utilizarea zonei pentru agrement;

  • Realizarea unei expertize tehnice complete pentru verificarea rezistenței barajului și identificarea eventualelor degradări;

  • Consolidarea structurii, în funcție de concluziile specialiștilor și de lucrările necesare pentru creșterea siguranței obiectivului.

Marius Marinescu amintește că o măsură asemănătoare ar fi fost adoptată în 1996, când Laurențiu Olan, subprefect al Capitalei la acea vreme, ar fi dispus reducerea nivelului apei din lac la 20-30% din capacitate, pentru prevenirea unui posibil dezastru.

Lacul Morii, între rolul de protecție împotriva inundațiilor și controversele trecutului

Lacul Morii este unul dintre cele mai importante obiective hidrotehnice din București, având un rol esențial în gestionarea apelor Dâmboviței. În același timp, zona este cunoscută și pentru istoria sa controversată.

Înainte de amenajarea lacului și construirea barajului, lucrările au schimbat radical configurația zonei. Potrivit relatării lui Marius Marinescu, apele lacului au acoperit vechea biserică Sfântul Nicolae și cimitirul din apropiere.

De-a lungul timpului, Lacul Morii a fost asociat și cu numeroase tragedii prin înec, motiv pentru care a primit în spațiul public supranumele de „Lacul Morții”.

Avertismentul vine după cutremurul de 5,7 grade din 18 noiembrie 2026

Declarațiile lui Marius Marinescu readuc în discuție siguranța infrastructurii din București în contextul cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs în România în dimineața zilei de 18 noiembrie 2026.

Seismul s-a produs la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 120,8 kilometri, și a fost resimțit inclusiv în Capitală.

Potrivit directorului Institutului Național pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, cutremurul a avut intensitatea VI în zona epicentrală, iar mișcarea seismică a durat aproximativ 5-10 secunde.

Evenimentul seismic readuce în atenție necesitatea verificării infrastructurii critice și a măsurilor de prevenție în cazul unor cutremure puternice. În ceea ce privește Barajul de la Lacul Morii, stabilirea nivelului real de siguranță trebuie să se bazeze pe expertize tehnice actualizate și pe evaluările instituțiilor responsabile.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Social