Copiii veniți pe lume în timpul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 ar putea întâmpina provocări în dezvoltarea unor abilități esențiale, potrivit unui nou studiu realizat în Marea Britanie. Cercetătorii au observat că micuții născuți în perioada carantinei manifestă mai frecvent dificultăți de concentrare, autocontrol și respectare a instrucțiunilor, însă subliniază că rezultatele sunt observaționale și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate.
Studiu: Primii ani de viață petrecuți în izolare ar putea influența dezvoltarea copiilor
O echipă de cercetători de la City St George's, Universitatea din Londra, a analizat dezvoltarea a 205 copii născuți în Anglia între 23 martie și 23 iunie 2020, în perioada primei carantine naționale.
Specialiștii au urmărit modul în care restricțiile impuse în pandemie au influențat dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor, într-un context în care contactul cu familia extinsă, prietenii și activitățile sociale a fost sever limitat, arată Daily Mail.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista medicală Archives of Disease in Childhood.
Dificultăți de concentrare și control emoțional
Potrivit autorilor studiului, o parte dintre copiii analizați au prezentat niveluri mai reduse ale funcțiilor executive, un ansamblu de abilități importante pentru dezvoltarea intelectuală și adaptarea la mediul înconjurător.
Aceste funcții includ:
capacitatea de concentrare;
urmarea instrucțiunilor;
planificarea activităților;
rezolvarea problemelor;
controlul impulsurilor și al emoțiilor;
adaptarea la situații noi.
Datele arată că aproximativ o treime dintre copiii incluși în cercetare au prezentat dificultăți în aceste domenii.
Restricțiile sociale ar fi putut avea un rol important
Autorii studiului consideră că perioada în care copiii au avut foarte puține interacțiuni sociale în afara familiei ar fi putut influența dezvoltarea acestor competențe.
În primul an de viață, numeroase activități dedicate bebelușilor au fost suspendate, iar contactul cu alte persoane a fost redus semnificativ din cauza măsurilor sanitare.
Cercetătorii apreciază că lipsa experiențelor sociale variate ar putea explica unele dintre dificultățile observate la vârsta preșcolară.
Limbajul a evoluat diferit
În ceea ce privește dezvoltarea limbajului, rezultatele au fost mai nuanțate.
Evaluările au arătat că nivelul general al limbajului s-a încadrat în limite normale sau chiar peste media așteptată pentru vârsta copiilor.
Totuși, atunci când au analizat limbajul expresiv - capacitatea copilului de a comunica și de a se exprima verbal - cercetătorii au observat rezultate ușor sub nivelul estimat în raport cu alte abilități cognitive.
În schimb, limbajul receptiv, adică abilitatea de a înțelege ceea ce li se spune, pare să fi fost mai puțin afectat.
Specialiștii cred că timpul petrecut în familie și comunicarea constantă cu părinții ar fi contribuit la dezvoltarea înțelegerii limbajului.
Abilitățile motorii au rămas în limite normale
O veste încurajatoare este că dezvoltarea motrică a copiilor incluși în studiu nu a prezentat diferențe importante față de valorile de referință din perioada de dinaintea pandemiei.
Atât motricitatea fină, cât și cea grosieră s-au încadrat în parametrii considerați normali pentru această categorie de vârstă.
Cercetătorii cer monitorizarea acestor copii
Autorii studiului consideră că generația copiilor născuți în timpul carantinei ar trebui urmărită în continuare pentru a identifica eventualele nevoi educaționale sau psihologice.
Ei apreciază că școlile și familiile ar putea avea nevoie de resurse suplimentare pentru sprijinirea dezvoltării funcțiilor executive și a adaptării copiilor la mediul școlar.
Specialiștii atrag atenția asupra limitărilor studiului
Cercetătorii subliniază că studiul este unul observațional și nu demonstrează că restricțiile din pandemie au provocat direct aceste dificultăți.
De asemenea, o parte dintre evaluări s-au bazat pe chestionarele completate de părinți, iar eșantionul analizat a inclus familii cu un nivel educațional peste media populației, aspect care poate influența rezultatele.
Chiar și în aceste condiții, autorii consideră că cercetarea oferă indicii importante despre modul în care experiențele din primii ani de viață pot influența dezvoltarea copiilor și susțin necesitatea unor studii suplimentare pe termen lung.
