Ce se întâmplă cu organismul când insomnia devine cronică. Riscurile descoperite de cercetători

O analiză publicată pe 7 septembrie în revista științifică Sleep Medicine Reviews atrage atenția asupra posibilelor consecințe ale insomniei asupra sănătății. Cercetarea, care a reunit date de la peste 1,3 milioane de participanți, a identificat asocieri între tulburările persistente de somn și un risc mai ridicat de accident vascular cerebral (AVC), spitalizare, demență, depresie și comportament suicidar. În schimb, studiul nu a găsit dovezi privind o creștere a riscului general de deces în rândul persoanelor cu insomnie.

Potrivit rezultatelor, participanții care sufereau de insomnie au avut un risc cu 26% mai mare de a suferi un AVC și o probabilitate cu 28% mai mare de a ajunge în spital, indiferent de motivul internării. Autorii subliniază însă că aceste rezultate indică asocieri statistice și nu demonstrează că insomnia provoacă în mod direct afecțiunile respective.

Când devine insomnia o problemă cronică

Dificultățile de somn pot apărea temporar, în perioade solicitante, fără să indice neapărat o tulburare de durată. Stresul, durerea, anumite boli, schimbările hormonale sau începerea unui tratament medicamentos pot provoca episoade de insomnie de scurtă durată.

Situația este diferită atunci când problemele persistă. Insomnia cronică este caracterizată, în general, de dificultăți de adormire, treziri repetate în timpul nopții sau trezirea prea devreme, simptome care apar cel puțin trei nopți pe săptămână, timp de minimum trei luni, și afectează funcționarea din timpul zilei.

Alexandria Muench, profesor asistent clinic de psihiatrie la Universitatea din Pennsylvania, a explicat pentru Newsweek că un episod de insomnie poate fi declanșat de un factor stresant, însă anumite reacții și obiceiuri pot contribui la menținerea problemei. Printre acestea se numără prelungirea timpului petrecut în pat, îngrijorările legate de somn și încercarea de a adormi cu orice preț.

La rândul său, Orfeu Buxton, profesor de sănătate biocomportamentală la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a arătat că insomnia cronică poate apărea prin interacțiunea mai multor factori. Predispoziția genetică, stresul profesional, conflictele sau alte circumstanțe dificile pot contribui la declanșarea tulburării, în timp ce anumite comportamente pot întreține dificultățile de somn.

Specialistul a atras atenția și asupra faptului că unele obiceiuri care afectează sănătatea pot agrava, în același timp, insomnia.

De ce este asociată insomnia cu riscul de AVC

Una dintre posibilele explicații pentru asocierea identificată de cercetători este legătura dintre tulburările de somn și hipertensiunea arterială. Tensiunea arterială crescută reprezintă un factor de risc important pentru accidentul vascular cerebral.

Alexandria Muench a precizat că persoanele cu insomnie pot avea o probabilitate mai mare de a dezvolta hipertensiune, însă cele două probleme pot avea și factori comuni, precum stresul și anumite comportamente asociate stilului de viață. Prin urmare, relația dintre ele nu înseamnă automat că insomnia este cauza directă a AVC-ului.

În cazul demenței, cercetătorii iau în calcul și rolul somnului în procesele prin care creierul elimină anumite substanțe reziduale. Printre acestea se numără proteine asociate bolii Alzheimer.

Unele cercetări sugerează că somnul de calitate slabă ar putea afecta aceste procese. Totuși, mecanismele implicate sunt încă studiate, iar rezultatele nu trebuie interpretate ca o dovadă că insomnia duce inevitabil la demență.

Insomnia, depresia și comportamentele suicidare

Relația dintre somn și sănătatea mintală este complexă și poate funcționa în ambele sensuri. Tulburările de somn pot îngreuna gestionarea emoțiilor și a situațiilor stresante, în timp ce anxietatea, depresia și grijile persistente pot face mai dificilă adormirea sau menținerea somnului.

Potrivit explicațiilor oferite de Muench, nopțile petrecute în stare de veghe pot amplifica îngrijorarea și pot afecta capacitatea unei persoane de a face față problemelor. În anumite situații, aceste dificultăți pot fi asociate cu un risc mai mare de comportamente impulsive, inclusiv autovătămarea.

Totuși, rezultatele analizei nu stabilesc o relație cauzală directă între insomnie și aceste manifestări. Ele indică o asociere care trebuie înțeleasă în contextul mai larg al sănătății fizice și mintale.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, o legătură între insomnie și probabilitatea mai mare de spitalizare. Muench a explicat că dificultățile de somn ar putea reprezenta, în unele cazuri, un semnal al unor probleme de sănătate deja existente, nu neapărat cauza directă a internării.

Specialista a subliniat că studiile de acest tip nu pot demonstra că insomnia a provocat afecțiunile analizate. În plus, în unele dintre cercetările incluse, asocierea dintre insomnie și anumite probleme de sănătate a devenit mai slabă sau nu a mai fost observată după luarea în calcul a utilizării medicamentelor pentru somn.

Ce pot face persoanele care suferă de insomnie

Deși rezultatele pot părea îngrijorătoare, specialiștii subliniază că riscurile suplimentare identificate au fost moderate și că insomnia cronică poate fi tratată. Mesajul principal nu este că persoanele care dorm prost vor dezvolta în mod inevitabil boli grave, ci că problemele persistente de somn nu ar trebui ignorate.

Orfeu Buxton a atras atenția că insomnia nu trebuie considerată o consecință inevitabilă a înaintării în vârstă sau o parte normală a vieții. Prioritizarea somnului, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și gestionarea stresului pot contribui la îmbunătățirea odihnei.

Alexandria Muench a evidențiat terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie drept una dintre opțiunile eficiente de tratament. În anumite situații, medicul poate recomanda și medicamente pentru somn, în funcție de particularitățile fiecărui caz.

Pentru îmbunătățirea somnului, specialiștii recomandă și câteva măsuri practice:

• Păstrarea unui program regulat: trezirea la aceeași oră în fiecare zi, inclusiv în weekend, poate ajuta la stabilizarea ritmului somnului.

• Culcarea atunci când apare somnolența: încercarea de a forța adormirea poate accentua frustrarea și îngrijorarea.

• Limitarea somnului din timpul zilei: dacă somnul de prânz afectează odihna nocturnă, acesta poate fi redus la cel mult 30 de minute și evitat după ora 15:00.

• Solicitarea ajutorului medical: dacă problemele persistă timp de mai multe luni sau afectează activitățile zilnice, este indicată discutarea lor cu un specialist.

Concluzia analizei este că insomnia cronică merită luată în serios, dar nu trebuie privită ca o condamnare la probleme grave de sănătate. Identificarea cauzelor și accesul la tratamente adecvate pot ajuta la îmbunătățirea somnului și a calității vieții.