Ce a descoperit CPT în spitalele de psihiatrie din România
În urma vizitei desfășurate în perioada 30 septembrie – 11 octombrie 2024, experții au analizat situația din patru spitale de psihiatrie legală. Concluziile sunt îngrijorătoare și indică probleme sistemice. Raportul menționează numeroase acuzații considerate credibile privind rele tratamente aplicate de personal auxiliar. Sunt descrise situații în care pacienții ar fi fost loviți cu palma sau cu pumnul, iar în unele cazuri ar fi fost folosite dispozitive cu impulsuri electrice.
De asemenea, sunt semnalate cazuri în care îngrijirea medicală a fost insuficientă. Nevoile de bază ale pacienților nu ar fi fost acoperite corespunzător, iar lipsa unei evaluări adecvate ar fi dus la situații grave. Raportul face referire inclusiv la decese care ar fi fost cauzate de obstrucționarea căilor respiratorii în timpul alimentației, ceea ce indică deficiențe serioase în monitorizarea pacienților vulnerabili.
Experții consideră că, în anumite cazuri, tratamentul aplicat poate fi încadrat ca fiind inuman sau degradant, ceea ce ar reprezenta o încălcare a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Condiții de viață și lipsa personalului
Pe lângă acuzațiile de abuz, raportul descrie și condițiile materiale din spitale. Unele unități sunt supraaglomerate și prost organizate, iar mediul este comparat cu unul carceral. Lipsa personalului medical și auxiliar este o problemă constantă, care contribuie la apariția neglijenței și a practicilor abuzive. Sunt menționate și dificultăți legate de consimțământul la tratament, precum și utilizarea izolării sau a constrângerii mecanice și chimice, care ar necesita un control mai strict.
Probleme mai largi în Europa: închisori, poliție și migranți
Raportul CPT nu se limitează la România. La nivel european, documentul atrage atenția asupra supraaglomerării penitenciarelor, fenomen care riscă să devină normă în mai multe state după pandemia de COVID-19. Această situație afectează funcționarea sistemului, crește riscul de violență și are un impact negativ asupra sănătății mintale, atât pentru deținuți, cât și pentru personal.
În unele țări, persoanele aflate în arest preventiv petrec peste 22 de ore pe zi în celule, uneori luni întregi, ceea ce este considerat extrem de dăunător. În ceea ce privește secțiile de poliție, raportul notează o scădere a acuzațiilor de abuzuri fizice în timpul interogatoriilor, dar semnalează că astfel de incidente încă apar în momentul arestării sau în interogatorii informale. Recomandările vizează instruirea polițiștilor și aplicarea unei politici de toleranță zero față de violență, precum și utilizarea camerelor video și a camerelor corporale.
Situația migranților este, de asemenea, analizată. CPT semnalează supraaglomerare, condiții precare și tratamente problematice în unele centre de retenție. Sunt exprimate îngrijorări legate de tratamentul persoanelor vulnerabile, precum copiii sau mamele cu copii mici, pentru care ar trebui găsite alternative la detenție. De asemenea, sunt menționate acuzații privind respingeri forțate la frontieră, uneori însoțite de violențe.
România, monitorizată de peste trei decenii
România a ratificat Convenția europeană pentru prevenirea torturii în 1994, iar de atunci a fost vizitată de mai multe ori de experții CPT. Până în prezent, au avut loc 14 vizite, în urma cărora au fost analizate zeci de unități, de la secții de poliție și penitenciare până la spitale și instituții sociale.
Raportul arată că, deși există și exemple de bune practici, multe dintre problemele semnalate în trecut persistă. Recomandările vizează, în principal, îmbunătățirea condițiilor, creșterea numărului de personal și respectarea drepturilor persoanelor aflate în grija acestor instituții.
