Europa ar putea deveni zonă de risc pentru virusul chikungunya. Cercetătorii avertizează asupra efectelor schimbărilor climatice

Un nou studiu internațional atrage atenția asupra extinderii accelerate a virusului chikungunya, pe fondul schimbărilor climatice globale. Cercetătorii avertizează că Europa, inclusiv regiunile centrale ale continentului, ar putea deveni în următoarele decenii o zonă de risc pentru această boală transmisă prin țânțari.

Temperaturile ridicate favorizează extinderea țânțarilor purtători de virus

Potrivit studiului publicat în revista științifică „Frontiers in Cellular and Infection Microbiology”, încălzirea globală contribuie la extinderea habitatelor pentru speciile de țânțari care transmit virusul chikungunya.

Oamenii de știință spun că temperaturile tot mai ridicate permit insectelor să supraviețuiască și să se răspândească în regiuni care până acum aveau un climat prea rece pentru acestea.

Specialiștii estimează că nord-estul Americii de Nord, centrul Europei și estul Asiei ar putea deveni noi puncte sensibile pentru apariția focarelor.

Virusul chikungunya se transmite prin înțepătura țânțarilor

Boala chikungunya este provocată de un virus transmis în principal prin înțepătura țânțarului Aedes aegypti, cunoscut pentru prezența sa în regiunile tropicale.

Totuși, cercetătorii au observat că virusul s-a adaptat și la țânțarul-tigru asiatic, o specie mai rezistentă la temperaturi scăzute și deja prezentă în numeroase zone din Europa.

Această adaptare crește semnificativ riscul transmiterii locale a virusului în regiunile temperate.

Schimbările climatice accelerează transmiterea bolii

Studiul arată că temperaturile mai ridicate influențează direct viteza de dezvoltare a virusului în interiorul țânțarilor.

Între 18 și 28 de grade Celsius, virusul devine transmisibil de până la cinci ori mai rapid, ceea ce favorizează apariția focarelor de infecție.

Potrivit cercetătorilor, peste trei sferturi din populația lumii locuiește deja în zone considerate vulnerabile la transmiterea chikungunya.

Europa și America de Nord, vizate de noile proiecții

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geoetichetate privind distribuția virusului și a vectorilor care îl transmit.

Pe baza scenariilor climatice dezvoltate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU (IPCC), experții au estimat modul în care virusul s-ar putea răspândi până în anul 2100.

Concluziile indică faptul că nord-centrul Europei și nord-estul Americii de Nord ar putea deveni zone de risc permanent în viitor.

Peste 500.000 de cazuri raportate la nivel global

Datele Organizației Panamericane a Sănătății arată că în anul 2025 au fost raportate peste 500.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii.

Specialiștii avertizează că impactul bolii ar putea crește semnificativ pe măsură ce schimbările climatice modifică distribuția bolilor infecțioase la nivel mondial.

România a confirmat deja un caz de chikungunya

În România, un caz de infectare cu virusul chikungunya a fost confirmat în ianuarie 2026. Este vorba despre un bărbat de aproximativ 50 de ani care călătorise anterior în Africa.

Medicii atrag atenția că monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical și intervenția rapidă în cazul apariției focarelor vor deveni esențiale în următorii ani.

Ce măsuri recomandă experții

Cercetătorii spun că statele trebuie să înceapă pregătirile încă de acum pentru prevenirea răspândirii bolii.

Printre măsurile recomandate se numără controlul populațiilor de țânțari, dezvoltarea sistemelor de monitorizare epidemiologică și instruirea medicilor pentru recunoașterea rapidă a simptomelor.

Specialiștii subliniază că, deși populația nu trebuie să intre în panică, adaptarea sistemelor de sănătate la noile riscuri climatice devine o prioritate.