Stenograma sedinței de Guvern în care Raluca Prună a modificat Codurile Penale

Menționăm că nu a fost desecretizată toată ședința de Guvern în care s-a aprobat Ordonanța propusă de Raluca Prună, Guvernul Grindeanu precizând că este vorba de un "extras" din ședinta din 18 mai 2016.

În acea ședință, Raluca Prună a argumentat necesitatea promovării unei OUG prin faptul că un text declarat neconstituțional trebuie adus în conformitate cu cerințele Curții Constituționale în 45 de zile. 

La acel moment, au existat două voci critice: Violeta Alexandru (ministru pentru dialog social) și Petre Tobă (ministrul de Interne).

Redăm, în continuare, extrasul declasificat astăzi de Guvern:

NECLASIFICAT
1) Extras declasificat la data de 05.02.2017
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI NECLASIFICAT
Nr. 20E/92 din 05.02.2017 Ex. unic
(extras1) din nr.01434 din 20.05.2016)
E X T R A S
din Stenograma ședinței Guvernului din 18 mai 2016
(pagina 12-16)
..............................................................................................................................................
PARTEA a II-a
I - PROIECTE DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
1.PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală (Partea a II-a - pct.I.1 pe ordinea de zi)

Dl. Dacian Julien Cioloș
Și trecem la Partea a II-a.
Începem cu proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea articolului 31 alineatul (1) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Doamna ministru, vă rog.
D-na Raluca Alexandra Prună
Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.
Stimați colegi, Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală a intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Ulterior acestei date, Curtea Constituțională a admis mai multe excepții de neconstituționalitate, invocate în legătură cu diferite texte din Codul de procedură penală.
Obligația de la lege este ca în momentul în care o dispoziție este declarată neconstituțională, în 45 de zile, textul declarat neconstituțional să fie adus în conformitate cu cerințele Curții.
Unele dintre textele din Codul de procedură penală în legătură cu care au fost pronunțate decizii ale Curții prin care s-au admis excepții de neconstituționalitate au fost puse în acord cu textele Constituției prin intervenții legislative sub forma unor legi sau ordonanțe de urgență.
În 2014, fără a intra foarte mult în istorie, s-a adoptat o ordonanță de urgență care nu a preluat toate modificările aduse... cerute de Curtea Constituțională, ci numai câteva modificări, considerate la acel moment mai importante.
De ce ordonanță de urgență acum? Pentru că suntem la doi ani de când s-a adoptat acest Cod și suntem dincolo de cele 45 de zile în care trebuia să punem în acord numeroase texte.
La momentul inițierii prezentei ordonanțe de urgență, avem un număr semnificativ de decizii ale Curții prin care, cum am spus, au fost admise excepții de neconstituționalitate, care nu au fost urmate de intervenții legislative și această situație determină dificultăți majore și, îndrăznesc să spun, chiar sincope în activitatea organelor judiciare, care sunt în situația în care nu pot avea un Cod de procedură penală după care să judece, ci au un Cod împreună cu un teanc de decizii ale Curții, pe care trebuie să le citească pentru a putea face aplicarea legii în această țară.
Avem peste 20 de decizii ale Curții Constituționale cu impact semnificativ asupra Codului de procedură penală și care impun intervenții importante asupra unor instituții legislative - le-am detaliat în nota de fundamentare, nu am să fac decât să le citesc:
- vorbim de participarea procurorului sau a unor părți în procesul penal la unele etape procedurale;
- procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor procurorului;
Acestea sunt decizii ale Curții Constituționale din 2014. Suntem la doi ani,deci, dincolo de 45 de zile.
- procedura acordului de recunoaștere a vinovăției;
- necesitatea reglementării unor căi de atac;
- necesitatea redactării unor texte clare și previzibile;
- clarificarea unor competențe;
- renunțarea la urmărirea penală.
Și m-aș opri asupra acestui punct: renunțarea la urmărirea penală a fost declarată, în acest an, neconstituțională de către Curte și, la momentul la care noi discutăm, suntem în situația în care, de exemplu, dacă ai furat un salam din Carrefour, procurorul nu poate renunța la urmărirea penală, trebuie... și nu știe ce să facă și, prin urmare, este necesară o intervenție. Se adună dosarele, vorbim de peste 100.000 de dosare, anul trecut, în care s-a renunțat la urmărirea penală, în considerarea faptului că fapta nu prezintă un pericol social atât de mare.
Iar acum, în acest moment, suntem la trei luni de când s-a adoptat această decizie, s-a publicat decizia Curții, și dosarele se acumulează la Parchet, neavând un text care să prevadă trimiterea lor pentru confirmare în instanță.
În afară de aceste modificări, prin ordonanța de urgență transpunem și un număr destul de mare de directive, al căror termen de transpunere este și el foarte vechi și demult depășit.
Am să citesc directivele:
Directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și pornografiei infantile, care trebuia transpusă în 2013 - suntem în 2016.
Mai avem Directiva privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, publicată în 2012, la 1 iunie 2012. Trebuia să fie transpusă la 1 iunie 2014 - suntem în 2016.
Directiva privind protecția mediului prin intermediului dreptului penal.
Directiva de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității.
Directiva privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării.
Și, în fine... Nu, și aceasta este ultima.
Mai avem, în fine, un număr de situații în care, din cauza necomunicării măsurilor naționale de transpunere la Comisie, suntem în situația în care riscăm proceduri judiciare în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Față de toate aceste considerente... aș mai... dacă îmi îngăduiți, aș mai spune două cuvinte cu privire la faptul că ordonanța preia texte care sunt la acest moment în dezbatere, în varietate, în Parlament, fie la Senat, fie la Cameră.
Sunt trei proiecte de legi care sunt acolo discutate și, în cele șase luni de mandat de când mi-am preluat acest mandat, nu am reușit, din păcate, să avansăm foarte mult.
Pentru acest motiv propun o ordonanță de urgență, dar nu numai.
În discuțiile pe care le-am avut cu deputații și cu senatorii, au fost cerințe de a uni toate propunerile legislative care au fost făcute pe măsură ce Curtea adoptă decizii și publică decizii de neconstituționalitate, de a le uni pe toate într-un proiect, astfel încât să putem discuta într-un mod coerent despre aceste modificări.
Nu a fost posibil acest lucru la nivel parlamentar și atunci, credem că cea mai simplă soluție, și soluția judicioasă pentru sistemul judiciar, care trebuie să aibă un cadru legislativ predictibil, și pentru cetățean, că vorbim și de cetățeni, este promovarea unui proiect de ordonanță de urgență.
În proiectele care rămân la Parlament, Ministerul Justiției va indica, va face precizarea procedurală că modificările depuse de-a lungul timpului și în termene de Ministerul Justiției în ultimii doi ani și jumătate rămân fără obiect, ceea ce nu împiedică Parlamentul să dezbată, în continuare, textele, dacă va dori, însă va trebui să le raporteze la textele care rezultă din această ordonanță de urgență.
În fine, sunt câteva texte care sunt în Parlament și pe care nu le-am preluat în această ordonanță, pentru că sunt soluții care nu sunt susținute de Ministerul Justiției și vom face această precizare în cadrul procedurii legislative din Senat.
Și, în fine, există un proiect care a fost adoptat de Senat și amendamentele senatorilor se dezbat. Nici pe acelea nu le vom... nu le-am introdus aici, nu sunt ale Ministerului Justiției, ele continuă să rămână în dezbatere și Ministerul Justiției le va susține, sau nu, în funcție de caz, în Parlament.
Cam asta. Nu am să intru în detalii, că sunt numeroase instituții, aproape că avem jumătate de Cod aici, dacă îmi îngăduiți, și pentru acest motiv, nu avem soluție, vă rog să aprobați această ordonanță de urgență.
Mulțumesc.
Dl. Dacian Julien Cioloș
Mulțumesc. Deci, înțeleg că am preluat, pe de o parte, decizii ale Curții Constituționale, precum și anumite modificări care sunt în dezbatere în Parlament și cu care Ministerul Justiției este de acord.
Și o a treia categorie, alinieri la directive sau, da, introducerea unor...transpunerea unor directive europene. OK.
Te rog, Violeta.
D-na Victoria-Violeta Alexandru
Față de… Mulțumesc, în primul rând.
Față de pledoaria doamnei ministru, absolut justă și pe niște argumente de necontestat, simt nevoia, însă, să spun că acest lucru înseamnă că pentru toți colegii din celelalte ministere este posibil a se veni cu proiecte de ordonanță, întrucât tot ce facem în acest moment are caracter de urgență, adică, mi-e greu să mai pledez față de fiecare dintre colegii cărora le trimit, săptămânal, o serie de mesaje, cum că la ei nu ar trebui să se întâmple prin ordonanță de urgență, pentru că nu e așa de important, sau nu.
Evident, fiecare inițiator își asumă și, repet, doamna ministru a făcut o pledoarie absolut corectă vizavi de anumite lucruri care trebuiau să se întâmple de mai multă vreme. Sunt conștientă că suntem la jumătatea mandatului, dar, în același timp, sunt responsabilă să aduc la această masă și această perspectivă, a faptului că ne-am angajat și la un proces care se numește „bună guvernare” și în temeiul căruia ar trebui să fim atenți la modul în care reglementăm prin ordonanță de urgență.
Decizia ne aparține nouă, ca și echipă.
Repet, sunt conștientă că suntem la jumătatea mandatului și că timpul trece foarte repede, dar o să vă rog să-mi permiteți să aduc pe masa noastră și această perspectivă, pentru că așa mi-ați cerut să-mi exercit mandatul, cu corectitudine.
Mulțumesc.
Dl. Dacian Julien Cioloș
Da, sigur, ne-am angajat la lucrul ăsta și, în continuare, susțin că trebuie să evităm să dăm ordonanțe de urgență punctuale, prin care să ne rezolvăm o problemă sau alta, împotriva intereselor altora. Și mai ales, pe subiecte care trebuie dezbătute în Parlament.
Pe de altă parte, am spus că, de fiecare dată atunci când e nevoie de un act normativ sau de o modificare a unui act normativ în interesul larg al cetățenilor, care poate să fie argumentat prin acest interes al cetățenilor, modificarea respectivă o să ne-o asumăm și o să o asumăm public, cu publicarea propunerii respective și cu argumentare.
Deci, în continuare, facem diferență între a trece prin ordonanță de urgență orice proiect de lege doar pentru a-l putea afișa că e realizarea noastră, sau a trece prin ordonanță de urgență modificări ale legislației care, cu cât sunt făcute mai repede, cu atât beneficiul direct, imediat, e mai rapid.
Și în cazul ăsta, doamna ministru a explicat despre ce e vorba - dincolo de faptul că avem transpuneri de directive europene, dincolo de faptul că avem transpuneri ale unor decizii ale Curții Constituționale, care deja sunt depășite de termen, noi am discutat, eu țin minte, și cu Parlamentul, la începutul mandatului, ideea că Parlamentul va accelera procesul de dezbatere pe anumite modificări ale
Codului penal și Codului de procedură penală, pentru că e o așteptare mai mare, de mai multă vreme.
Se pare că nu s-a întâmplat, din diferite motive. Perspectivele pentru a face asta în următoarele luni sunt reduse, dată fiind campania electorală și atunci eu înțeleg și o susțin pe doamna ministru, care și-a asumat aceste decizii.
Și la fel facem cu celelalte proiecte de ordonanță, punct cu punct, așa cum am spus, caz cu caz, le discutăm și, acolo unde există argumente, da, ne asumăm, pentru că suntem un executiv care trebuie să și livreze rezultate și, în limita în care aceste proiecte de acte normative sunt de interes general, și nu de interes particular, adoptăm acest proiect de ordonanță.
Cum a fost și, data trecută, acel proiect de ordonanță cu referendumul la nivel local, de exemplu, care, sigur, la fel, poate să vină cineva cu argumentul că în democrație modificarea unei astfel de legi trebuie făcută de Parlament. Pe de altă parte, a existat justificarea clară, și atunci ne-am asumat decizia respectivă. Dar e foarte bine că ați subliniat asta.
Domnule ministru.
Dl. Petre Tobă
Da. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.
Și noi susținem nevoia unei ordonanțe de urgență, pentru că, în anumite domenii, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale a intervenit un blocaj în înfăptuirea actului de justiție.
Aș vrea, totuși, să subliniez - și am discutat cu doamna ministru - având în vedere faptul că, pe lângă foarte buna colaborare existentă între ministerele noastre, faptul că mai mult de 95 la sută din urmărirea penală se efectuează de către Poliție, de către subordonații Ministerului Afacerilor Interne, apreciem ca în viitor ar fi util ca Ministerul Afacerilor Interne să fie avizator vizavi de toate aceste modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală și, inclusiv, faptul că au mai rămas 
aspecte care trebuie clarificate.
Am avut o discuție cu doamna ministru și a rămas ca în perioada următoare să constituim un grup de lucru la nivelul celor două ministere ca să clarificăm și celelalte aspecte care nu sunt prinse în această ordonanță de urgență.
Mulțumesc mult.
Dl. Dacian Julien Cioloș
Da, mulțumesc, am luat notă. Dacă cineva mai are întrebări sau observații?
Dacă nu, vă propun să adoptăm acest proiect de ordonanță.
Mulțumesc.
(Aprobat)