PSD-ALDE modifică L. Justiției. Iohannis, păstrat în numirea procurorilor șefi. Scos din revocare

Concret, în proiectul de lege, președintele ICCJ este numit de către președintele țării la propunerea secției de judecători a CSM, iar șeful statului poate refuza motivat, o singură dată propunerea CSM. Pe de altă parte, procurorii șefi sunt numiți la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul CSM, la decizia președintelui. Noutatea este următoarea: președintele poate refuza motivat propunerile, dar nu se specifică de câte ori.

Dar o schimbare majoră este la revocarea procurorilor șefi: Nu o mai face președintele, ci secția de procurori a CSM.

Totodată, mai sunt și alte prevederi: Rămâne Direcția de Investigare a Magistraților, iar referitor la Inspecția Judiciară, se înființează Consiliul Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România. În subordinea acestui consiliu va fi Inspecția Judiciară, dar pentru organizarea lui se va face o lege separată în șase luni

Ce a transmis Dragnea colegilor: Țineți cont de poziția mea publică

Pe de altă parte, după ce pachetul de legi privind justiția a ajuns marți la Parlament iar președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, lider al PSD, îi roagă pe colegi să țină cont de poziția sa publică privind numirea procurorilor șefi, conform căreia președintele să nu fie exclus din această procedură. Dragnea nu a dorit să dea detalii în privința amendamentelor la legile justiției.

"De abia a fost depus la comisia specială. Am înțeles că membrii comisiei speciale au redactat împreună un proiect comun și încep dezbaterile în acea comisie pe acel proiect de lege", a declarat Liviu Dragnea la Parlament.

Întrebat dacă nu a fost informat de președintele comisiei speciale pe legile justiției, Florin Iordache, cu privire la draftul pe aceste legi, Dragnea a spus:

"Eu i-am spus d-lui Iordache să țină totuși cont de pozițiile mele publice în legătură cu procedura de numire a procurorilor șefi. I-am rugat să încerce să țină cont de poziția mea publică pentru că nu au apărut până acum pentru mine argumente serioase ca să se schimbe actuala procedură".

El a menționat că nu a discutat încă cu președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, despre acest subiect. Dragnea a reafirmat că ar fi bine ca Inspecția Judiciară să fie o instituție autonomă.

"Nu cred că este bine să treacă în subordinea Ministerului Justiției. Se pare că nici actuala formă nu este cea mai bună, cred că trebuie să se gândească un sistem, un mecanism, o structură, o instituționalizare care să facă din Inspecția Judiciară o instituție autonomă. Cred că asta își dorește toată lumea. Cum? Este rolul lor să găsească forma", a spus președintele Camerei.

Ce propunea Toader în proiectul Ministerului 

În schimb, săptămâna trecută, în comisia de modificare a Legilor Justiției, s-a dezbătut proiectul propus deministrul Justiției. Tudorel Toader, propunea ca Inspecția Judiciară să devină una independentă, după ce inițial a vrut să o subordoneze Ministerului.

”Sunt câteva teme care au ținut capul de afiș și au atras puncte de vedere mai cunoscute sau mai puțin cunoscute, mai documentate sau mai puțin documentate. Mulți dintre cei care au criticat proiectul de lege, l-au criticat fără să-l fi citit și l-au criticat după criticile altora. "Inspecția Judiciară: eu spuneam la începutul lunii august că acolo este un conflict între faptul că cel controlat face regulile controlorului. Prin urmare, în proiectul de lege veți observa următoarea reglementare: prevederile legale cu privire la Inspecția Judiciară rămân neschimbate, niciun cuvânt în plus, niciun cuvânt în minus pentru că în dispozițiile tranzitorii ale acestui proiect se va vedea că Inspecția Judiciară devine o instituție autonomă, independentă. Prin urmare și această a două temă sensibilă este rezolvată, urmând ca la șase luni de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi să elaborăm o lege specială pentru Inspecția Judiciară", a spus ministrul Justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ proiectul privind modificarea legilor Justiției, argumentând că acesta "nesocotește" în aspecte esențiale garanții fundamentale privind funcționarea sistemului judiciar și contravine dispozițiilor constituționale.

CSM susține că activitatea instanțelor judecătorești nu poate fi controlată de structuri care fac parte din autoritatea executivă și că propunerea ministrului Justiției încalcă dispozițiile constituționale privind independența justiției și separația puterilor în stat. Referitor la procedura de numire în funcțiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), CSM spune că propunerea ca numirile să se facă de către ministru, deci la nivel politic, va aduce dezechilibru, pentru că nu se va mai baza pe un mecanism tripartit format din ministrul Justiției, ca reprezentant al Guvernului, președintele României, ales de cetățeni și CSM, format din reprezentanții magistraților și societății civile.

În ceea ce privește însă numirea șefilor principalelor parchete din România, președintele este eliminat din procedură. Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecția Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituții la Ministerul Justiției, prevedere contestată de către magistrați în săptămâna scursă de la anunțarea acestor modificări. Inspectorul șef al Inspecției Judiciare și adjunctul acestuia sunt numiți de ministrul Justiției dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.