Noul Parlament trebuie să modifice mai multe articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, după deciziile de neconstituționalitate date de CCR, cele mai importante fiind cele cu privire la interceptările realizate de SRI în dosarele penale și la abuzul în serviciu, scrie Mediafax.
Mai multe articole din noul Cod Penal și noul Cod de Procedură Penală ar trebui să fie puse în acord cu deciziile privind excepții de neconstituționalitate date de Curtea Constituțională a României (CCR). Cele mai importante decizii date de CCR în 2016 au fost cu privire la interceptările din dosarele penale efectuate de Serviciul Român de Informații (SRI) și la prevederile referitoare la abuzul în serviciu, pentru care CCR a admis excepțiile de neconstituționalitate. Parlamentul României este instituția abilitată să găsească soluții de aplicare a noilor decizii.
CCR a decis în data de 16 februarie 2016 că sintagma "ori de alte organe abilitate ale statului" din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de Procedură Penală, cu privire la interceptările din dosarele penale, este neconstituțională, însemnând că interceptările efectuate de SRI la cererea procurorilor sunt ilegale.
Articolul respectiv arata că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului." În motivarea dată de CCR se arată că SRI nu are atribuții de cercetare penală și că în cuprinsul art. 142 alin. (1) organele specializate ale statului în sarcina cărora revin interceptările nu sunt definite nici în mod expres, nici indirect.
"Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală și lucrătorii specializați din cadrul poliției și a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condițiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informații, care are atribuții exclusiv în domeniul siguranței naționale, neavând atribuții de cercetare penală, există și alte servicii cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuții în varii domenii", a explicat CCR în motivarea deciziei.
Guvernul a adoptat, pe 11 martie 2016, o Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică în procesele penale. OUG prevedea că procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura SRI. Ordonanța nu a mai fost pusă în dezbatere publică, fostul premier Dacian Cioloș motivând că nu ar fi fost timp suficient.
