CCR a declarat neconstituționale mai multe articole din Codul de Procedură Penală

Curtea Constituțională a României a constatat că mai multe articole din Codul de Procedură Penlă sunt neconstituționale.

"În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

A. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.126 alin.(4) - (6) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor amenințat și aplicarea măsurilor de protecție prin ordonanță motivată, care se păstrează în condiții de confidențialitate.

(5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se mențin condițiile care au determinat luarea măsurilor de protecție, iar în caz contrar dispune, prin ordonanță motivată, încetarea acestora.

(6) Măsurile prevăzute la alin.(1) se mențin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat.”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.126 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.126 alin.(4) și (5) din Codul de procedură penală.

B. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății,pentru a-și pregăti apărarea.”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.377 alin.(4) teza întâi și art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei.

Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional, întrucât a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.386 alin.(1) din Codul de procedură penală, s-a pronunțat și asupra constituționalității dispozițiilor art.377 alin.(4) teza întâi din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Dacă instanța constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părților, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă.[...]”.

C. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.341 alin.(9) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „În cazul prevăzut la alin.(7) pct.2 lit.c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. Contestația nemotivată este inadmisibilă.”.

În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.341 alin.(9) din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară cu privire la dispoziția de începere a judecății referitor la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, pronunțată în temeiul art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) din Codul de procedură penală, este neconstituțională.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată care au sesizat Curtea Constituțională", transmite CCR.