Cutremurele care au lovit recent România au redus în discuție și potențiale dezastre conexe ce s-ar putea produce în urma unui seism major, precum avarierea unui mare baraj hidrografic. O astfel de temă ar fi provocat și pe vremea lui Nicolae Ceaușescu un scandal uriaș, soldat cu expatrierea marelui regizor Dinu Cocea. Totul a pornit de la ideea acestuia de a realiza un film catastrofic în care barajul de la Vidraru se dărâma, provocând un dezastru pe o arie largă.
Dinu Cocea a fost cel mai de succes regizor român, filmele sale cu haiduci depășindu-le ca număr de spectatori pe cele ale lui Sergiu Nicolaescu.
În ciuda succesului uriaș, ideea acestuia de a realiza un film despre spargerea barajului Vidraru i-a distrus cariera.
Într-un amplu interviu pentru Jurnalul de Argeș, din 2010, cu 3 ani înainte de a murit. Cocea a vorbit pe larg despre scenariul intitulat sugestiv „Pe Apa Sâmbetei”.
Pelicula urma să prezinte povestea celui mai mare baraj construit pe Argeș, dar foarte prost realizat din punct de vedere tehnic, din cauza fundației de calcar.
CEAUȘESCU S-A ÎNFURIAT ATÂT DE RĂU, ÎNCÂT NICI N-A MAI PUTUT SĂ VORBEASCĂ
"Inițial, am vrut să fac un film în care barajul se spărgea și, de aici, o întreagă dramă. Am realizat și eu că aș putea crea o isterie generală, așa că am scris un scenariu satiric, iar filmul l-am botezat „Pe Apa Sâmbetei”. Când cei de la cenzura comunistă au văzut despre ce este vorba în film, au spus că așa ceva nu are cum să apară pe ecrane și mi-au interzis pelicula. Culmea, la scurt timp după asta, toți regizorii români am fost invitați la o întâlnire cu Nicolae Ceaușescu în care ni s-a spus că cenzura din cinematografie a fost desființată. Eu, care știam ce pățisem cu puțin timp înainte, mă ridic și-i spun tovarășului. „Nu vă supărați, dar nu s-a desființat nimic. Mie, de curând, nu mi s-a aprobat un film despre barajul Vidraru, în care prezentam incompetența unor tovarăși ingineri de a construi o hidrocentrală pe un munte de calcar”. După un scurt moment de tăcere, Ceaușescu a făcut ochii mari, a cerut o pauză, după care a și plecat, iar ședința nu s-a mai ținut.
Scenariul a fost considerat subversiv, iar regizorul a primit interdicția de a mai face filme, deși producțiile sale încă rulau în cinematografele românești.
Până în 1985, deși nu mai avea voie să lucreze și era un proscris, Dinu Cocea n-a primit permisiunea să emigreze în Franța, țară în care soția și fiica sa rămăseseră în 1982, după o excursie. În cele din urmă, la solicitarea expresă a liderului francez de la acea vreme, Francois Mitterrand, Nicolae Ceaușescu a avizat cerea de eliberare a pașaportului.
Legat de acest moment, Cocea a povestit și că ar fi fost iradiat în anticamera în care a așteptat timp de câteva ore acordul pentru a părăsi definitiv România.
