Mari sfinți sunt pomeniți, astăzi, în calendarul creștin-ortodox.
Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Eustatie și soția sa, Teopisti, cu cei doi fii ai lor: Agapie și Teopist
Greco-catolice
Sf. m. Eustațiu și Teopista cu fiii lor Agapiu și Teopist
Romano-catolice
Ss. Martiri din Coreea
Sfântul Mare Mucenic Eustatie și soția sa, Teopisti, împreună cu cei doi fii ai lor, Agapie și Teopist, sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă la 20 septembrie.
Sfântul Mare Mucenic Eustatie (Plachida - numele dinaintea botezului) a fost comandant de armată în timpul împăratului Traian (98-117), deținător al unei mari averi, virtuos însă și milostiv cu cei săraci.
După Botezul creștin, prin voia lui Dumnezeu au venit asupra sa mari încercări, sărăcie și multă durere.
Împreună cu toată familia sa, soția, Teopisti, și cei doi fii, Agapie și Teopist, Sfântul Eustatie a suferit greutăți asemenea unui alt Iov, care spunea: "Domnul a dat, Domnul a luat. Precum Domnul a voit, așa a făcut. Fie numele Domnului binecuvântat (în veac)" (Iov 1,21).
Și-a pierdut averile, soția sa a fost luată în robie, iar copiii săi s-au pierdut prin locuri sălbatice și pustii.
A fost ispitit în primejdii, după cuvântul lui Hristos Dumnezeu. Căci fără suferință și fără cruce în viață nu este mântuire: "Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu", spune Sfântul Apostol Pavel (1 Corinteni 1,18).
Eustatie a trăit cincisprezece ani, în umilință, ca paznic la țarinile oamenilor, într-un sat din Egipt. Recunoscut sub această înfățișare de doi soldați romani, trimiși de împăratul Traian să-l caute prin satele și cetățile imperiului, a fost adus la Roma și ridicat în demnitatea de mai înainte.
Și-a întâlnit în cele din urmă soția și pe cei doi fii.
În urma morții împăratului Traian, în timpul împăratului Hadrian (117-138), Sfântul Mucenic Eustatie și familia sa au fost siliți să aducă jertfe zeilor.
Nesupunându-se poruncilor, au fost condamnați să fie arși de vii într-un idol de aramă încins în foc.
Sfântul Eustatie, soția și fii săi și-au dat sufletele în acel cuptor, fiind în rugăciune, au rămas însă cu totul neatinși de foc. Trupurile, care păreau că au încă viață în ele și se află în somn, au fost luate de către creștini, după trei zile.
