Dacă ai luat masa de prânz, este posibil să fi inclus și un aliment ultraprocesat. În cazul în care nu știi care sunt și în ce cantitate ar fi mai puțin periculoase pentru sănătate, ai ocazia să afli din cele ce urmează!
Cele mai multe alimente ultraprocesate au zaharuri sau aditivi adăugați pentru a le face să aibă un gust mai bun sau pentru a le prelungi termenul de valabilitate. Chipsurile, băuturile carbogazoase, chiar și unele iaurturi se găsesc pe lista acestor alimente. Când vine vorba de dieta zilnică și de alimentația practică, sunt acestea cu adevărat periculoase?
Cum să recunoști rapid alimentele ultraprocesate
Cel care a inventat termenul ultraprocesat, profesorul Carlos Monteiro, a observat că au crescut cazurile de obezitate în Brazilia, chiar dacă oamenii au redus nivelul de zahăr din alimentația lor. El credea că sănătatea depinde de conținutul nutrițional al alimentelor și băuturilor pe care le consumăm, dar și de procesele folosite pentru a le face.
Alimentele ultraprocesate sunt create în fabrici și conțin mai multe ingrediente, inclusiv cele care nu se găsesc de obicei într-o bucătărie tipică. Nichola Ludlam-Raine, dietetician, a explicat pentru un site de sănătate: „Nu poți crea un aliment ultraprocesat în casă, pentru că acesta conține emulgatori, conservanți, arome și coloranți artificiali”.
Unele alimente ultraprocesate sunt ușor de identificat. O modalitate de a le identifica este citirea etichetelor alimentelor. Mâncărurile gătite de la zero acasă este posibil să nu conțină alimente și ingrediente ultraprocesate. Printre alimentele ultraprocesate se numără: înghețata, șunca, pâinea, biscuiții, batoanele de ciocolată, cârnații, produse de patiserie, băuturi energizante, supele și sosurile instant, chipsurile, margarina, unele cereale pentru mic dejun.
Citește continuarea aici.
