Noul guvern de la Budapesta, condus de Peter Magyar, a anunțat că nu va implementa Pactul privind Migrația și Azilul adoptat de Uniunea Europeană pe 12 iunie 2026.
Ministrul de Interne Gabor Posfai a confirmat că Ungaria nu a elaborat și nici nu intenționează să prezinte un plan național de implementare, considerând că mecanismele stabilite de Bruxelles încalcă dreptul la luarea deciziilor la nivel național.
Noul pact nu rezolvă problema migrației ilegale
Poziția Budapestei este că noul pact nu rezolvă problema migrației ilegale, ci o instituționalizează, generând totodată costuri foarte mari pentru statele membre.
Ungaria se opune în special mecanismului de solidaritate obligatoriu, prin care fiecare stat trebuie să preia un număr de solicitanți de azil sau să plătească o contribuție de 20.000 de euro per migrant refuzat, cu o limită anuală de alocare de 30.000 de persoane, număr care poate fi majorat unilateral de Comisia Europeană.
Una dintre criticile centrale vizează costurile de îngrijire. Conform noilor reglementări, toate statele membre sunt obligate să ofere celor care solicită azil condiții similare, locuință, hrană, asistență medicală, juridică și sprijin financiar, la standarde uniforme europene. Criticii suveraniști avertizează că, în practică, aceasta ar putea însemna că migranții din țări est-europene mai sărace, precum Ungaria sau România, ar beneficia de condiții superioare celor ale propriilor cetățeni.
Peter Magyar, deși critic vehement al fostului premier Viktor Orbán, a menținut linia dură în privința migrației încă de după victoria sa în alegerile din 12 aprilie. „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală. Îl puteți critica pe Viktor Orbán cât doriți, nimeni nu îl critică mai mult decât mine, dar în 2015, când a început criza migrației, a avut dreptate”, a declarat Magyar.
Procedura la frontieră, considerată insuficientă
Un alt punct controversat este procedura la frontieră, care permite procesarea accelerată a cererilor de azil în centre speciale, însă doar în cazuri limitate, pentru cei care induc în eroare autoritățile, reprezintă un risc de securitate sau provin din țări cu rate scăzute de acceptare.
Dacă autoritățile nu finalizează procedura în termenul stabilit, solicitanții intră automat în sistemul normal de primire, cu drepturi depline la cazare, îngrijire și sprijin financiar.
Budapesta este dispusă să negocieze cel mult asistență tehnică, dar numai la cererea expresă a statelor aflate sub presiunea migrației.
Bruxelles-ul susține că pactul va aduce frontiere mai puternice și o solidaritate europeană autentică; dreptei suveraniste consideră că sistemul nu elimină stimulentele pentru migrația ilegală, ci redistribuie consecințele acesteia între statele membre.
