Atacurile repetate ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia au provocat cea mai gravă criză de combustibil cu care Moscova s-a confruntat în ultimele decenii. Loviturile au început să afecteze direct economia de război a Kremlinului și au schimbat semnificativ situația de pe front.
În capitalele occidentale se vorbește din ce în ce mai des despre posibilitatea unui eșec strategic al Rusiei. În același timp, experții în securitate avertizează că un lider autoritar aflat sub o presiune atât de mare nu renunță cu ușurință și poate recurge la gesturi extreme înainte de a accepta o înfrângere.
Într-o analiză publicată de Financial Times și semnată de Gideon Rachman, este ridicată întrebarea care domină în prezent calculele strategice ale aliaților occidentali: cum va reacționa Vladimir Putin în fața deteriorării situației economice și militare?
Două tabere de gândire în Occident
În rândul analiștilor occidentali s-au conturat două perspective.
Prima susține că războiul a intrat într-o etapă critică și că un Vladimir Putin rămas fără opțiuni ar putea recurge la măsuri radicale în încercarea de a schimba cursul conflictului.
A doua perspectivă este mai rezervată și pleacă de la ideea că posibilitățile reale de escaladare ale Kremlinului sunt mult mai limitate decât lasă să se înțeleagă retorica de la Moscova. Potrivit acestei interpretări, pericolul major este ca statele occidentale să fie paralizate de teama unei reacții ruse și să înceapă să preseze Kievul pentru a accepta cedări teritoriale.
Potrivit experților citați de Financial Times, există patru direcții principale prin care Rusia ar putea încerca să escaladeze situația.
Mobilizare generală și noi valuri de soldați pe front
Pe plan militar convențional, Rusia continuă să trimită un număr mare de oameni în prima linie, în pofida unor pierderi uriașe. Oficialii occidentali estimează că armata rusă înregistrează aproximativ 35.000 de morți și răniți în fiecare lună, un ritm care depășește capacitatea actuală de recrutare.
Propaganda rusă a anunțat recent cucerirea orașului strategic Kosteantinivka din regiunea Donețk. Informația a fost însă respinsă categoric și ironizată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
După mai bine de patru ani de lupte sângeroase, capacitatea Rusiei de a produce o breșă decisivă pe front rămâne limitată. În aceste condiții, Vladimir Putin ar putea fi tentat să recurgă la o mobilizare generală.
Măsura este însă considerată extrem de nepopulară și ar putea genera tensiuni sociale majore în interiorul Federației Ruse.
Amenințarea nucleară și-a pierdut puterea
O altă variantă analizată este folosirea din nou a amenințării nucleare.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, Vladimir Putin și apropiații săi au invocat în repetate rânduri posibilitatea utilizării armelor nucleare tactice. În opinia unor oficiali occidentali, această strategie și-a pierdut însă o mare parte din efectul psihologic.
„Putin a devalorizat această monedă”, a declarat un oficial occidental, sub protecția anonimatului.
Comunitatea internațională de securitate consideră că liderul chinez Xi Jinping i-a transmis direct lui Vladimir Putin un avertisment ferm privind inacceptabilitatea recurgerii la arsenalul nuclear.
În plus, Kremlinul este conștient că utilizarea unei astfel de arme ar putea genera un răspuns militar occidental direct și devastator, ceea ce explică prudența mult mai mare a Moscovei, în pofida retoricii agresive.
Provocări la granițele NATO
Un al treilea scenariu discutat intens în capitalele europene presupune organizarea unor provocări în apropierea frontierelor Poloniei sau ale statelor baltice.
Analiștii nu anticipează un atac militar clasic împotriva NATO, ci mai degrabă operațiuni hibride de destabilizare, prezentate de Moscova drept un răspuns la presupusa agresiune a Alianței sau drept măsuri pentru protejarea minorităților rusofone.
Miza unei asemenea strategii ar fi declanșarea unei crize diplomatice majore și apariția unor fisuri în interiorul NATO. Un alt obiectiv ar fi creșterea presiunilor asupra Washingtonului pentru a determina Ucraina să facă concesii teritoriale.
În același timp, deschiderea unui nou front împotriva NATO ar putea avea consecințe catastrofale pentru Rusia. Kremlinul ar fi nevoit să își redistribuie trupe esențiale de pe frontul ucrainean și s-ar expune unui risc semnificativ de înfrângere și umilință militară.
Războiul din umbră
A patra variantă este intensificarea războiului hibrid, o metodă folosită de Moscova de ani de zile.
Serviciile de informații occidentale urmăresc îndeaproape posibile tentative de supraveghere și sabotaj asupra infrastructurii critice din statele occidentale. Printre țintele considerate vulnerabile se numără cablurile submarine de comunicații și conductele de energie.
Experții în securitate cibernetică avertizează însă că această opțiune nu este lipsită de riscuri pentru Kremlin.
Potrivit acestora, marile puteri, inclusiv Statele Unite, aliații săi și China, au dezvoltat instrumente cibernetice sofisticate, implantate discret în rețelele informatice ale adversarilor și pregătite să fie activate în cazul unor atacuri majore, asemenea unor „bombe nedetonate”.
Atacurile asupra rafinăriilor lovesc direct economia de război a Rusiei
În timp ce Occidentul încearcă să anticipeze următoarea mișcare a lui Vladimir Putin, Ucraina continuă să își perfecționeze strategia de presiune economică.
Expertul Mihailo Gonciar susține că atacurile asupra rafinăriilor rusești nu mai reprezintă operațiuni izolate, ci fac parte dintr-un plan coerent menit să lovească în centrul mașinăriei de război a Kremlinului.
Potrivit acestuia, următoarea etapă ar trebui să vizeze întregul lanț logistic petrolier al Rusiei, de la conducte și rezervoare de stocare până la porturi și tancuri petroliere.
Analiștii occidentali citați de Financial Times consideră că Vladimir Putin încă dispune de instrumente de escaladare, însă toate vin la pachet cu costuri uriașe și reprezintă, pe termen lung, strategii perdante pentru Kremlin.
