Deși războiul din Ucraina este departe de a se termina, mai multe state europene au început, rând pe rând, să-și schimbe semnificativ strategia în relația cu regimul de la Kiev și refuză să-i mai ofere bani pentru înarmare. Ultimele acțiuni ale lui Volodimir Zelenski au deschis conflicte adânci în interiorul UE și al NATO, după ce a intensificat politica internă naționalistă.
Polonia și-a schimbat radical poziția față de Ucraina, după decizia președintelui Volodimir Zelenski de a acorda unei unități de operațiuni speciale numele de „Armata Insurecțională Ucraineană”. UPA este considerată responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Această armată de partizani ucraineni, UPA, a fost condusă de liderul de extremă dreapta de atunci Stepan Bandera, cel care în 2010 a fost decorat post mortem cu cel mai înalt titlu acordat de un președinte, cel de Erou al Ucrainei.
"Toți patrioții înțeleg câte crime au comis ucrainenii naționaliști pe pământul Poloniei, cât de dramatic a fost. Disputa este despre percepție, probleme istorice și faptul că în Polonia nu acceptăm roșu și negru, steagul Bandera", a declarat președintele Poloniei Karol Nawroki.
În Polonia, furia e mare, iar preşedintele Nawrocki i-a retras lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție poloneză. Mai mult, Varșovia a anunțat că nu va mai livra Ucrainei avioanele MIG promise, mai ales că și Kievul blochează accesul polonezilor la dronele testate în războiul cu Rusia. Conflictul dintre cele două țări a fost discutat și în culisele întâlnirii coaliției de voință de la Paris. Asta după ce Polonia, unul dintre cei mai importanți aliați ai Kievului, a anunțat că ia în calcul și blocarea aderării la UE a Ucrainei, ceea ce ar afecta inclusiv România și Republica Moldova.
Cum va fi afectată România de scandalul dintre Polonia și Ucraina?
"Noi nu avem cum să ne inserăm pentru a înlocui Polonia, deoarece nu avem nici capacitatea militară și nici voința politică necesară de a face acest lucru. În consecință, vom încerca să obținem mai mult sprijin dinspre flancul vestic, iar acolo ni se va cere, probabil, să facem mai multe sacrificii și să introducem măsuri suplimentare care să compenseze parțial lipsa de cooperare a Poloniei. Problema cea mare este și că până acum, noi nu am dovedit că putem sau că vrem să facem acest lucru, iar aceste blocaje pot determina întârzieri inclusiv în livrarea materialelor defensive pentru România, alături de alte consecințe negative major", a declarat politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai.
O fisură importantă în rândul aliaților Kievului s-a produs deja. Bulgaria a anunțat că se retrage din Coaliția de Voință pentru Ucraina și a anunțat că nu mai ajută financiar și militar țara aflată în conflict cu Federația Rusă.
"Am primit personal o invitație din partea președintelui Macron de a participa la Coaliția pentru voință, dar consider că Bulgaria nu are ce căuta acolo, deoarece nu participăm la o coaliție care insistă asupra continuării ajutorului financiar și militar acordat Ucrainei. Nu acordăm un astfel de sprijin deoarece consider că soluția la acest conflict nu constă în prelungirea lui prin mijloace militare, ci într-o inițiativă diplomatică puternică care să pună capăt definitiv escaladării", a spus premierul Bulgariei Rumen Radev.
Astfel, România rămâne singura țară din regiune care continuă să ofere sprijin necondiționat Ucrainei. Asta după ce Ungaria a condiționat sprijinul militar de rezolvarea situației delicate a minorității maghiare din Ucraina, iar Cehia și Slovacia au refuzat, la rândul lor, să mai susțină ajutorul militar oferit de UE. Iar în timp ce ministrul polonez al Apărării a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind ajutorul militar acordat Ucrainei începând din 2022, susținând că opinia publică trebuie să cunoască amploarea sprijinului oferit Kievului, autoritățile noastre țin totul la secret. Însă un prim pas spre desecretizarea ajutorului oferit țării vecine a fost făcut. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki a câștigat un proces, în primă instanță, care obligă Secretariatul General al Guvernului să furnizeze numărul și data fiecărei Hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, dar și să menționeze dacă sunt clasificate.
Ilie Bolojan ține la secret ajutorul oferit Ucrainei
"Ca o ironie, am constatat că nu era prima dată când ne judecam pentru informații publice cu Ilie Bolojan: în 2002, APADOR-CH a mai câștigat un proces împotriva SGG, pentru desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acea vreme, SGG era condus chiar de actualul premier, Ilie Bolojan. (...) La scurt timp după deschiderea procesului, premierul Ilie Bolojan a declarat public că va aduna și va face publice informațiile cerute de APADOR-CH privind ajutorul acordat Ucrainei. Totuși, în paralel, în instanță, reprezentanții Guvernului din SGG (deci subordonații direcți ai domnului Bolojan) au susținut exact contrariul, aducând o serie de argumente pe care instanța le-a respins: că APADOR-CH nu ar avea interes să cunoască numărul și data hotărârilor de guvern, că simpla cunoaștere a acestor date ar periclita 'valori importante' nespecificate, că cererea 'nu ar avea obiect' și chiar că Guvernul, fiind 'un organism colegial', nu ar putea fi dat în judecată", se arată într-un comunicat al APADOR-CH.
În același timp, Comisia Europeană nu caută soluții pentru cetățenii statelor membre care se confruntă su sărăcia, ci doar pentru războiul din Ucraina. Uniunea Europeană analizează posibilitatea alocării unui pachet financiar de până la 18 miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare dezvoltate împreună cu Ucraina.
Fondurile ar urma să sprijine producția de echipamente militare și integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul european, potrivit unui înalt oficial european. 9 companii din Uniunea Europeană și Ucraina și-au exprimat deja interesul de a participa la proiectele comune finanțate prin acest program.
De asemenea, opt state membre ale Uniunii Europene au transmis că sunt interesate să se implice în inițiativă, ceea ce ar putea accelera dezvoltarea unor capacități comune de producție pentru echipamente și tehnologii de apărare.
