Un infografic animat, publicat zilele trecute pe YouTube, a devenit viral în contextul crizei imigranților. Clipul încărcat pe canalul „In a Nutshell – Kurzgesagt” oferă informații detaliate și cronologice despre debutul crizei, precum și explicații care ar trebui să le dea de gândit europenilor. În doar câteva zile, aproape cinci milioane de persoane au urmărit filmulețul care încearcă să prezinte o perspectivă clară a problemei refugiaților.
De ce Siria a devenit principala „sursă” de refugiați din lume, ce impact a avut Statul Islamic (SI) în toată această problemă și cum ar trebui Europa să reacționeze în fața acestei situații?
„Încă din anii ’60, Siria este condusă de familia al-Assad, care a instaurat un regim cvasi-dictatorial, până în anul 2011, când a avut loc Primăvara Arabă. Este vorba despre un val de proteste și conflicte în lumea arabă, care au zguduit numeroase regimuri. Dar Assad a refuzat să renunțe la putere și a început, în schimb, un război civil brutal. Oamenii din diverse etnii sau de religii diferite au început să se lupte între ei”, se explică în infograficul respectiv.
Primii care au profitat de haosul apărut, au fost membrii grupării teroriste Stat Islamic (SI), care au intervenit în forță pentru a constui un califat islamic totalitar. Pentru a-și atinge țelul, militanții SI au început să comită atacuri sângeroase, crime, violuri și execuții publice extrem de dure.
Statele Atabe și Golful Persic - 0 refugiați
„Sirienii s-au trezit prinși între regim, grupurile de rebeli și extremiști”, astfel că nu mai puțin de 4 milioane de persoane și-au părăsit țara natală. Cei mai mulți dintre ei au ajuns să locuiască în taberele de refugiați instalate în statele vecine, printre care Liban Irak, Iordania, Egipt, care au primit circa 95% dintre refugiați.
„În schimb, statele arabe și Golful Persic nu au acceptat nici măcar un refugiat sirian”, lucru condamnat de oragnizația Amnesty International, atrag atenția autorii clipului.
UNCHR (Office of the United Nations High Commissioner for Refugees) nu a fost pregătit să facă față unei astfel de situații, iar curând refugiații au început să sufere din cauza frigului, a hranei insuficiente și a bolilor.
„Așadar, sirienii au decis să ceară azil în Europa. În perioada 2007-2014 UE a investit 2 miliarde de euro în ridicarea de garduri, tehnologie pentru menținerea securității și organizarea de patrule la granițe, dar nu a fost suficient pentru un asemenea aflux”, precizează infograficul.
Mai mult, „în loc să fie mai unite în fața unei astfel de situații, țările au dovedit contrariul: multe state au refuzat să primească refugiați, lăsând totul pe umerii statelor vecine”.
Fotografia care a schimbat lumea: micul Aylan, mort pe o plajă turcească
Percepția asupra crizei imigranților s-a schimbat aproape complet, însă, după ce a fost dată publicității o fotografie în care un băiețel sirian zăcea mort pe o plajă din Turcia, înecat în valurile mării.
Prima care a răspuns în fața acestei drame, a fost Germania, dar ulterior liderii acestei țări s-au răzgândit, amintește filmulețul. Astfel, după ce a spus că „va primi 800.000 de refugiați, față de 613.000 câți ar fi primit în total țările din UE, s-a răzgândit: a introdus controale la granițe și a propus cote pentru fiecare stat membru al UE”.
Deși „cel mai mare ajutor a început să vină de la oameni, și nu de la politicieni”, există și reticențe: nu puțini sunt cei care se tem că islamul va deveni religie majoritară, că natalitatea va crește necontrolat, că numărul infracțiunilor se va dubla sau tripla, iar că sistemele sociale vor fi în pragul unui colaps.
De fapt, toate aceste frici sunt nefondate, susțin autorii filmulețului. Spre exemplu, „chiar dacă UE ar accepta cei 4 milioane de sirieni, iar 100% dintre ei ar fi musulmani, procentul musulmanilor în Europa nu ar crește, în realitate, decât de la circa 4% la aproximativ 5%. (...) Europa nu ar deveni un continent musulman”.
Temerile europenilor în fața crizei imigranților: religia, natalitatea, infracționalitatea
În ceea ce privește natalitatea, statisticile arată că, de fapt, populația Siriei este în scădere încă dinainte de izbucnirea confictelor din această țară.
Cât despre infracționalitate și sisteme sociale, clipul explică faptul că este mai probabil ca un cetățean nativ al unei țări să comită o infracțiune, decât un refugiat. De cele mai multe ori, acesta din urmă caută să se angajeze sau chiar să-și deschidă o mică afacere, iar asta înseamnă, de fapt, contribuție la economie.
Infograficul face o precizare și pentru cei care și-au exprimat îndoiala cu privire la starea economică a refugiaților, argumentând, printre altele, că cei mai mulți dintre aceștia posedă telefoane inteligente.
„Social media și Internetul au devenit vitale pentru refugiați. Ei folosesc GPS-ul pentru a urmări lungile trasee către Europa. Grupurile de pe Facebook le oferă informații în timp real. Asta nu dovedește decât că refugiații sunt oameni, ca și noi: dacă tu ai pleca într-o călătorie periculoasă, ți-ai lăsa acasă telefonul?”.
Rămân, totuși, în continuare, întrebări: „De ce Iordania a primit 600.000 de refugiați sirieni, când Marea Britanie, care are un PIB de 78 mai mare, a anunțat că nu va primi decât 20.000 în următorii cinci ani?”.
„Per ansamblu, lucrurile se îmbunătățesc, dar nu suficient de repede. Noi scriem istoria acum. Cum vrem ca ceilalți să își amintească despre noi? Ca despre niște xenofobi lași care ne-am ascuns în spatele unor garduri? Trebuie să înțeleg că oamenii aceștia care fug din calea războiului nu sunt cu nimic diferiți de noi”, se arată în încheierea filmulețului.
