Un nou an școlar aduce reguli controversate în Austria. Autoritățile au introdus o interdicție privind purtarea vălului islamic de către fetele cu vârsta sub 14 ani, măsura fiind aplicabilă atât în instituțiile de învățământ publice, cât și în cele private.
Legea a intrat în vigoare odată cu începutul noului an școlar și a generat deja reacții puternice, în special din partea reprezentanților comunității musulmane, care susțin că măsura limitează libertatea religioasă, arată BBC.
Ce prevede legea adoptată în Austria
Potrivit noilor reguli, elevele cu vârsta mai mică de 14 ani nu mai pot purta în școli acoperăminte religioase islamice care ascund părul, precum hijabul. Măsura face parte dintr-o serie de politici prin care autoritățile austriece susțin că urmăresc protejarea minorilor și integrarea acestora în societate.
Ministrul integrării, Claudia Bauer, membră a Partidului Popular Austriac (ÖVP), susține că vălul islamic poate reprezenta, în cazul fetelor foarte tinere, un instrument de presiune și control.
Oficialul a descris hijabul drept un posibil „semn al oprimării” și a argumentat că decizia autorităților are drept scop protejarea fetelor încă din copilărie.
Profesorii trebuie să intervină în cazul încălcării regulilor
Aplicarea noii legislații revine în mare parte personalului din școli. În situația în care o elevă se prezintă la cursuri purtând un astfel de acoperământ, profesorii trebuie să poarte o discuție cu aceasta și să ia legătura cu reprezentanții săi legali.
În cazul în care regulile sunt încălcate în mod repetat, pot fi sesizate inclusiv serviciile de protecție a copilului.
Legislația prevede și sancțiuni financiare. În anumite situații, amenzile pot ajunge până la 800 de euro.
Măsura a stârnit însă nemulțumirea unor formațiuni politice, care consideră că profesorii sunt puși într-o poziție dificilă și ajung să aibă atribuții care depășesc rolul lor educațional.
Comunitatea musulmană contestă interdicția
Organizația oficială a comunității islamice din Austria, IGGÖ, se opune ferm noii legi. Carla Amina Baghajati, reprezentanta organizației, consideră că interdicția afectează în mod disproporționat fetele musulmane și reprezintă o restrângere nejustificată a libertății religioase.
IGGÖ intenționează să sprijine demersurile juridice împotriva legislației la Curtea Constituțională a Austriei.
Nu este prima dată când o asemenea măsură ajunge în atenția instanței supreme. În 2020, Curtea Constituțională a anulat o interdicție anterioară privind vălul islamic în școlile primare. Judecătorii au apreciat atunci că prevederea încălca principiul neutralității religioase.
Prin urmare, noua legislație ar putea ajunge din nou în fața Curții Constituționale.
Partidele austriece au opinii diferite
Interdicția a provocat reacții atât din partea partidelor de opoziție, cât și din partea formațiunilor care consideră că măsura ar trebui extinsă.
Verzii au criticat modul în care este aplicată legea. Sigi Maurer l-a acuzat pe ministrul Educației, Christoph Wiederkehr, reprezentant al NEOS, că transferă asupra profesorilor responsabilitatea gestionării unei probleme extrem de sensibile.
Potrivit criticilor, cadrele didactice se confruntă deja cu o presiune considerabilă și nu ar trebui transformate în „polițiști” care să verifice respectarea regulilor vestimentare.
De cealaltă parte, partidul de extremă dreapta FPÖ susține că măsura adoptată de guvern nu este suficient de strictă. Formațiunea solicită o interdicție mai largă, care să vizeze vălurile islamice și acoperirea feței în școli atât în cazul elevilor, cât și al profesorilor.
Reprezentanta FPÖ Ricarda Berger a declarat că islamul politic nu ar trebui să aibă un loc în Austria și nici în instituțiile de învățământ.
Cancelarul Austriei cere măsuri împotriva islamului politic
Dezbaterea privind noua lege are loc într-un context politic mai amplu. Cancelarul Christian Stocker, membru al ÖVP, a susținut recent necesitatea unor măsuri constituționale împotriva islamului politic.
Într-o declarație pentru ORF, cancelarul a afirmat că nu își dorește ca Austria să ajungă să fie un stat islamic.
Declarațiile au alimentat dezbaterea privind limitele dintre integrare, libertatea religioasă și protejarea copiilor, într-o țară în care problema simbolurilor religioase în spațiul public a devenit tot mai disputată.
Cum diferă legea Austriei de cea din Franța
Austria nu este singura țară europeană care a introdus restricții privind anumite forme de îmbrăcăminte religioasă.
Franța are de mai bine de două decenii reguli care interzic, în școlile publice, purtarea unor simboluri religioase considerate ostentative. Legislația franceză are însă o abordare mai generală, în timp ce noua reglementare din Austria vizează în mod direct acoperămintele islamice purtate de fete.
Mai multe state europene au adoptat, de asemenea, restricții privind acoperirea integrală a feței în spațiile publice. Austria, Franța, Belgia și Danemarca se numără printre țările care au introdus astfel de reguli pentru articole vestimentare precum niqab-ul sau burka.
IGGÖ avertizează asupra unui fenomen mai amplu
Reprezentanții comunității islamice austriece susțin că dezbaterea depășește problema unei singure legi.
Carla Amina Baghajati a avertizat asupra unei tendințe pe care organizația o observă în mai multe state europene: transformarea unor probleme sociale complexe în măsuri simbolice care ajung să afecteze în special comunitățile minoritare.
În acest context, noua interdicție din Austria ar putea continua să fie contestată atât în plan politic, cât și în instanță, iar decizia Curții Constituționale va fi una importantă pentru stabilirea limitelor dintre libertatea religioasă și politicile de integrare în sistemul de educație.
