Alocațiile pentru copiii românilor din Germania, sub presiunea politicienilor. Ce schimbări se cer

Foto/Arhivă/Profimedia
Peste 32.000 de copii ai căror părinți sunt cetățeni români primeau alocații din Germania la finalul anului 2025. Datele fac parte dintr-un total de peste 291.000 de beneficiari care locuiesc în afara țării și au alimentat cererile unor politicieni germani de restricționare a plăților.
Germania plătea, la sfârșitul anului 2025, alocații pentru aproape 300.000 de copii care locuiesc în afara țării. Dintre aceștia, peste 32.000 aveau părinți cu cetățenie română. Numărul beneficiarilor a ajuns în centrul unei controverse politice, după ce reprezentanți ai CDU/CSU, AfD și BSW au cerut înăsprirea regulilor privind acordarea ajutorului financiar pentru copiii din străinătate.
Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, la sfârșitul anului 2025, alocația Kindergeld era plătită pentru 291.292 de copii care locuiau în afara Germaniei, relatează Euronews.
Informațiile au fost solicitate de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și publicate inițial de cotidianul german Bild.
Cei mai mulți beneficiari aveau părinți cu cetățenie poloneză: 112.384 de copii, reprezentând aproape 39% din total. Pe următoarele locuri se aflau copiii cetățenilor germani, în număr de 36.727, ai cetățenilor cehi, cu 33.872 de beneficiari, și ai cetățenilor români, cu 32.459 de copii, potrivit publicației Die Welt.
Categoria copiilor cu părinți germani poate include, de exemplu, familii în care unul dintre părinți lucrează în străinătate.
Câți copii români primesc alocații din Germania și câți bani sunt plătiți
Numărul copiilor care locuiesc în afara Germaniei, dar beneficiază de alocația Kindergeld, a crescut considerabil în ultimii ani. În 2011, statul german plătea acest ajutor pentru 103.559 de copii din străinătate. Până la sfârșitul anului 2025, numărul lor ajunsese la 291.292, aproape triplu.
Aceștia reprezintă aproximativ 1,66% din totalul celor 17,6 milioane de copii pentru care Germania acordă alocații.
Și sumele transferate în străinătate au crescut semnificativ. În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost plătite sub formă de Kindergeld în conturi bancare din afara Germaniei, față de 45,7 milioane de euro în 2011.
În 2026, alocația Kindergeld este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil, indiferent de numărul acestora din familie.
De ce primesc copiii români alocații din Germania
Kindergeld este ajutorul financiar acordat de statul german părinților care îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de alocația pentru copii. Dreptul la această prestație nu depinde exclusiv de țara în care locuiește copilul.
Potrivit legislației europene, părinții care lucrează în Germania pot primi alocații și atunci când copiii lor locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.
Prin urmare, un român care lucrează legal în Germania poate avea dreptul la Kindergeld chiar dacă și-a lăsat copiii în România.
Regulile europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială urmăresc să protejeze drepturile familiilor care locuiesc sau lucrează în state membre diferite. Astfel, beneficiile familiale nu pot fi refuzate automat doar pentru că un copil locuiește într-o altă țară din Uniunea Europeană.
Politicienii germani vor restricționarea alocațiilor. România, dată ca exemplu
Numărul mare de alocații plătite pentru copiii din străinătate a provocat reacții în politica germană. Reprezentanți ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU/CSU), partidul cancelarului Friedrich Merz, și ai formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD) susțin că valoarea alocațiilor ar trebui raportată la costul vieții din țara în care locuiește copilul.
„Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte țări ale UE.
Legislația UE ne obligă în prezent să plătim aceeași alocație pentru un copil care locuiește în străinătate ca pentru unul care locuiește în Germania, dacă părinții lucrează aici, fără să țină cont de faptul că viața este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țări”
Publicația germană oferă exemplul unui părinte care lucrează în Germania, în timp ce copiii săi locuiesc în Polonia, România sau Cehia.
Potrivit Die Welt, cei 259 de euro acordați lunar pentru fiecare copil ar avea o putere de cumpărare mai mare în orașe precum Timișoara decât în Düsseldorf, în condițiile în care costul vieții în România este, în medie, cu aproximativ 40% mai mic decât în Germania.
Sahra Wagenknecht cere oprirea alocațiilor pentru copiii care nu locuiesc în Germania
Cea mai radicală poziție a fost exprimată de Sahra Wagenknecht, fondatoarea Alianței Sahra Wagenknecht (BSW), care solicită eliminarea, în principiu, a plăților Kindergeld pentru copiii care locuiesc în afara Germaniei.
Politiciana a criticat transferurile de bani către familiile din alte state europene și a susținut că autoritățile ar trebui să acorde prioritate contribuabililor și familiilor din Germania.
„În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la București. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu trebuie să mai existe alocații pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germania”, a scris Sahra Wagenknecht într-o postare publicată pe platforma X, pe 6 noiembrie.
AfD cere ca alocațiile pentru copiii din România să fie calculate în funcție de costul vieții
Și partidul AfD a solicitat modificarea sistemului prin care Germania acordă alocații familiilor ai căror copii locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
Formațiunea a depus o moțiune în Bundestag prin care cere ajustarea valorii Kindergeld în funcție de costul vieții din țara de reședință a copilului.
Deputatul AfD René Springer a criticat diferența dintre valoarea alocației acordate în Germania și cea plătită în România.
„Este nedrept că transferăm alocații pentru copii la valoarea integrală în conturi din străinătate. România plătește 58 de euro pentru fiecare copil. Noi transferăm 250 de euro. Acești copii există cu adevărat? Nimeni nu verifică acest lucru”
Declarațiile au readus România în centrul dezbaterii despre prestațiile sociale acordate de Germania familiilor care locuiesc în state diferite.
Poate Germania să reducă alocațiile pentru copiii care locuiesc în România?
O eventuală reducere a alocațiilor în funcție de țara în care locuiește copilul se lovește de regulile europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
Un precedent important este cel al Austriei, care a încercat în 2019 să introducă un mecanism prin care valoarea alocațiilor pentru copiii din alte state membre să fie ajustată în funcție de costul vieții din țara respectivă.
În iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că acest sistem de indexare este contrar legislației europene. Prin urmare, statele membre nu pot reduce automat prestațiile familiale doar pe motiv că beneficiarii locuiesc într-o țară în care costul vieții este mai mic.
În Germania, nu toți politicienii susțin însă restricționarea acestor plăți.
Parsa Marvi, reprezentant al Partidului Social-Democrat (SPD), consideră că persoanele care muncesc și contribuie la sistemul german nu ar trebui dezavantajate din cauza locului în care trăiesc copiii lor.
„Cei care lucrează aici și contribuie la finanțarea societății noastre nu ar trebui să fie discriminați doar din cauza locului în care trăiesc copiii lor”
La rândul său, Janine Wissler, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke, a atras atenția asupra proporției reduse pe care o reprezintă aceste plăți în bugetul total destinat alocațiilor pentru copii.
Potrivit acesteia, transferurile către beneficiarii din străinătate reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile totale ale Germaniei pentru alocațiile destinate copiilor.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























