România pierde de azi cel puțin 15% din necesarul de energie electrică, prin oprirea unor grupuri ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Expertul în energie Dumitru Chisăliță trage un semnal de alarmă și se întreabă dacă, în această situație în care crește dependența de importuri, țările vecine — Bulgaria, Ungaria și Serbia — ne pot oferi cantitatea de energie de care avem nevoie.
România intră într-una dintre cele mai dificile perioade energetice din ultimii ani, după oprirea simultană a celor două unități de la Cernavodă, este de părere expertul în energie Dumitru Chisăliță.
Situație critică în țările riverane, Bulgaria pare ceva mai stabilă
Scoaterea din funcțiune a reactoarelor înseamnă pierderea a aproximativ 1.400 MW de producție continuă, iar cea mai mare problemă este dacă țările vecine — Bulgaria, Ungaria și Serbia — ne pot livra cantitatea de energie necesară acoperirii deficitului, în special la orele de vârf ale serii.
Chisăliță avertizează că și vecinii se confruntă cu aceleași probleme legate de secetă, caniculă și reducerea producției nucleare și hidroelectrice.
În acest moment, arată analiza, Bulgaria rămâne principalul furnizor posibil, însă exporturile depind de funcționarea celor două unități de la Kozlodui. Ungaria, afectată de problemele de la centrala nucleară Paks, poate trimite energie doar dacă își acoperă propriul consum, iar Serbia are o producție hidro și termo puternic redusă, mai ales că se bazează pe complexele energetice de pe Dunăre, de la Porțile de Fier — Djerdap I și II.
În aceste condiții, România ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor, exact într-un moment în care întreaga regiune este sub presiune.
Prețurile energiei pe piața de tranzacționare au sărit în aer
Impactul imediat se vede în prețuri. Piața pentru Ziua Următoare a înregistrat deja salturi uriașe, cu valori de peste 1.600 lei/MWh în orele de vârf și estimări care indică posibile creșteri spre 3.000–5.000 lei/MWh în zilele următoare, dacă exporturile Bulgariei scad sau Ungaria pierde încă o unitate nucleară.
Concluzia analizei AEI este clară: România poate acoperi oprirea Cernavodă doar într-un scenariu favorabil, în care vecinii au energie disponibilă, consumul intern rămâne moderat, iar producția pe gaze, cărbune și hidro funcționează la maximum. Orice pierdere suplimentară de 500–1.000 MW în regiune poate transforma criza de preț într-o criză de adecvanță și securitate energetică.
Estimarea AEI este că România va fi nevoită să funcționeze fără aportul Cernavodă timp de aproximativ trei săptămâni.
