Raportul BNR care anunță criza: „Cresc incertitudinile economice și geopolitice la nivel global”

"Principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare au rămas aceleași de la Raportul precedent, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice și geopolitice la nivel global. Dintre cele patru riscuri sistemice, două sunt evaluate la un nivel sever, iar dintre acestea riscul generat de evoluțiile externe este de așteptat să capete o relevanță sporită în perioada următoare. Pe plan intern, tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluată la un nivel sever, dar relativ constant, inclusiv ca efect al evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale, precum și din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri. Sunt identificate alte două riscuri sistemice, respectiv: întârzierea reformelor structurale angajate de autorități și, implicit, a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creștere", se spune în raportul BNR.

Conform documentului, temerile privind amploarea, durata și impactul conflictului din Orientul Mijlociu se reflectă și pe piețele de mărfuri, sporind gradul de incertitudine, în special în cazul pieței petrolului, deși până la data finalizării raportului amploarea efectelor resimțite pe această piață a fost una relativ redusă.

Acest lucru survine într-un moment în care cotațiile pentru petrol sunt deja ridicate pe fondul îngrijorărilor legate de scăderea producției în cazul celor mai mari exportatori din OPEC+, Rusia și Arabia Saudită. Într-un scenariu ipotetic ce ar implica extinderea în plan regional a conflictului din Orientul Mijlociu, Banca Mondială estimează o majorare a prețurilor petrolului la valori cuprinse între 140 și 157 de dolari pe baril (față de o medie de 81 de dolari pe baril pentru anul 2024 în scenariul neescaladării conflictului). Până în prezent, efectele conflictului pe piețele globale de mărfuri au fost limitate, cele mai semnificative creșteri de prețuri înregistrându-se pe piața gazelor naturale din Europa (+32,2% în perioada 7 - 31 octombrie 2023), reflectând o primă de risc geopolitic, mai degrabă decât întreruperi la nivelul lanțului de aprovizionare.

Potrivit BNR, pe plan intern continuă să fie vizibilă o anumită tensionare a echilibrelor macroeconomice. În primele trei trimestre din anul 2023, rata reală de creștere a PIB a fost de +1,9% (comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, valori ajustate sezonier), iar estimările Comisiei Europene pentru România sunt de +2,2% pentru anul 2023 și de +3,1% pentru anul 2024 (comparativ cu rate de creștere între -0,7 și 2% pentru anul 2023 și, respectiv între 1,4 și 2,7% pentru anul 2024 în Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria).

Incertitudini privind evoluția viitoare a activității economice decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei privind veniturile, având în vedere necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală, dar și din evoluțiile la nivel regional și global determinate de intensificarea riscurilor geopolitice, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu, subliniază BNR.

Conform sursei citate, creditarea bancară a sectorului privat a continuat să se tempereze. Pe de o parte, creditarea companiilor nefinanciare a continuat să crească, dar la un ritm mai redus (+7,8% dinamica anuală în septembrie 2023, comparativ cu avansul de 25% înregistrat în septembrie 2022). Această evoluție a intervenit pe fondul decelerării ritmului de creștere a creditării în valută, în contextul reducerii diferențialului de rată a dobânzii dintre creditele denominate în lei și cele în euro de la un maxim de 6,9 puncte procentuale (octombrie 2022) la 2,2 puncte procentuale în septembrie 2023. Pe de altă parte, pe segmentul populației, stocul de credite a rămas relativ neschimbat în septembrie 2023. În structura creditorilor, se remarcă dinamica pozitivă a creditelor noi de consum acordate populației de IFN (+27% în septembrie 2023, suma fluxurilor din ultimele 12 luni).

Capacitatea de rambursare a creditelor bancare de către companii și populație a înregistrat evoluții mixte de la data ultimului Raport. În cazul firmelor, rata de neperformanță s-a menținut în jurul valorii de 4% (în luna septembrie 2023), după ce a consemnat în luna iulie 2023, cel mai mic nivel de la introducerea definiției de către Autoritatea Bancară Europeană, în anul 2015 (3,9%). Dinamica este o consecință atât a diminuării volumului de credite neperformante, precum și a creșterii expunerilor corporative.

Perspectivele pentru perioada următoare rămân sub o monitorizare atentă, din mai multe motive: dinamica creditului nou este la un nivel însemnat, deși mai redusă față de ritmurile de creștere înregistrate pe parcursul anului 2022; pentru majoritatea creditelor acordate cu garanții de stat (19,7% din totalul creditelor corporative în august 2023) a expirat sau urmează să expire perioada de subvenționare a dobânzii; creditarea în valută a crescut până la un nivel de 46% din stocul de credite acordate companiilor și, în pofida faptului că rata de neperformanță este în continuare mai redusă în termeni relativi (3% comparativ cu 4,9% pentru creditele în lei în luna septembrie 2023), evoluțiile din timpul crizei financiare globale au arătat că tendințele se pot inversa rapid, iar probabilitatea medie de nerambursare pentru perioada septembrie 2023 - septembrie 2024 este estimată la 4,3%, substanțial mai ridicată față de rata de nerambursare de 2,4% înregistrată în septembrie 2023.

În cazul populației, BNR menționează că se observă continuarea tendinței de deteriorare a capacității de plată. Rata de neperformanță a crescut marginal în perioada scursă de la ultimul raport, până la 3,3% (septembrie 2023), distingându-se în structură creditele de consum garantate cu ipoteci (rata NPL de 12,5%, + 0,8 puncte procentuale de la finalul anului 2022), urmate de cele de consum negarantate (5,6%).

Activitatea pe piața imobiliară rezidențială a continuat să se contracte, iar așteptările sunt de menținere a acestei tendințe. În perioada scursă de la începutul anului, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, tranzacțiile au consemnat un recul, însă prețul bunurilor imobiliare rezidențiale a rămas relativ neschimbat în iunie 2023 (față de iunie 2022).

Costurile ridicate de construcție cu impact asupra prețurilor locuințelor noi și ratele de dobândă ridicate pun în continuare presiune asupra accesului la finanțare, volumul creditelor ipotecare nou acordate diminuându-se cu 36% (septembrie 2023 față de septembrie 2022, flux cumulat pe 12 luni).