O ieșeancă s-a trezit datoare la bancă pentru un credit pe care susține că nu l-a contractat. Banii au ajuns în conturile unor persoane necunoscute. Cazul face parte din cele peste 170 de sesizări privind fraude bancare primite de CSALB în acest an.
Cazul unei ieșence scoate la iveală una dintre metodele prin care victimele pot ajunge să aibă credite contractate în numele lor. Femeia susține că, în iunie 2026, s-a trezit cu un împrumut pe care nu l-a solicitat, iar banii au fost transferați imediat către alte conturi.
Credit contractat în numele femeii, banii au ajuns la persoane necunoscute
Ieșeanca a sesizat banca și Direcția Națională de Securitate Cibernetică după ce a descoperit creditul și a solicitat suspendarea plăților. Cazul este anchetat de Poliție, însă demersul făcut ulterior la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) nu s-a încheiat prin conciliere.
Situația este una dintre cele reclamate de consumatori în contextul creșterii numărului de fraude bancare. În astfel de cazuri, victima poate rămâne cu obligația de plată pentru un credit pe care susține că nu l-a solicitat, în timp ce banii ajung în conturile unor persoane necunoscute.
Escrocii folosesc tot mai mult manipularea psihologică
Polițiștii atrag atenția că infractorii nu trebuie întotdeauna să spargă sisteme informatice pentru a obține acces la bani. O metodă tot mai folosită este manipularea victimei, cunoscută și sub denumirea de inginerie socială.
„În multe cazuri de fraudă informatică, atacatorii nu mai încearcă neapărat să spargă sisteme complicate sau să investească în metode tehnice costisitoare. De cele mai multe ori, aleg varianta mai simplă și mai eficientă: manipularea oamenilor”, explică inspectorul de poliție Florin Ionuț Zaborilă, citat de Ziarul de Iași.
Prin apeluri telefonice, mesaje sau aplicații de comunicare, infractorii se pot prezenta drept angajați ai unor bănci, polițiști sau reprezentanți ai altor instituții și încearcă să obțină date personale, coduri de securitate sau acces la dispozitive.
Peste 170 de sesizări privind fraude bancare la CSALB
De la începutul anului, peste 170 de cereri privind fraude bancare au fost transmise către CSALB. În sesizările consumatorilor apar situații în care infractorii ar fi folosit date personale, aplicații de internet banking, telefoane sau coduri de securitate pentru a contracta credite ori pentru a transfera bani.
Există și cazuri în care victimele au contractat personal împrumuturile, dar susțin că au fost convinse de escroci că își protejează banii sau că fac investiții profitabile.
În unele situații, prejudiciile ajung la 20.000 de euro.
Un bărbat a fost convins să ia un credit de 100.000 de lei
Una dintre metodele folosite de infractori începe cu un simplu apel telefonic. Un bărbat din Ilfov a fost contactat de persoane care s-au prezentat drept reprezentanți ai unei bănci, ai Poliției și ai Băncii Naționale a României.
Victima a fost convinsă să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei și să cumpere criptoactive de la un ATM.
Într-un alt caz, un consumator din Ilfov a fost determinat să retragă 70.000 de lei și să depună suma în 14 operațiuni la un ATM Bitcoin. Deși a sesizat atât Poliția, cât și banca, acesta a rămas cu creditul și cu o rată lunară de aproximativ 1.450 de lei.
O altă metodă este preluarea controlului asupra telefonului. O femeie din București a relatat că a instalat, prin WhatsApp, o aplicație care le-ar fi permis infractorilor să acceseze de la distanță dispozitivul.
Ulterior, aceștia ar fi deschis un cont bancar online și ar fi contractat un credit de 29.000 de lei. Din alte conturi la care ar fi obținut acces au fost retrași aproximativ 90.000 de lei.
În astfel de situații, diferența dintre perspectiva clientului și cea a băncii poate face cazul dificil de soluționat.
Băncile văd tranzacții autorizate, victimele reclamă fraude
Într-unul dintre cazurile analizate, banca a susținut că tranzacțiile au fost autorizate prin aplicația de homebanking, folosind metodele de autentificare ale clientului, inclusiv coduri de securitate sau date biometrice.
Pe de o parte, banca vede operațiuni care apar ca fiind autentificate. Pe de altă parte, clientul poate susține că a fost manipulat, că datele sale au fost obținute de infractori sau că telefonul a fost controlat de la distanță.
Această situație poate îngreuna recuperarea banilor și soluționarea litigiului dintre consumator și instituția financiară.
Victime atrase în investiții false
Escrocii profită și de dorința oamenilor de a obține câștiguri rapide. Într-un caz din Covasna, un consumator a fost atras pe un site fals și convins să investească în acțiuni Hidroelectrica.
Ulterior, din contul acestuia au fost retrași 10.600 de lei, iar pe numele său ar fi fost contractat și un credit de 67.000 de lei.
Astfel de fraude combină, de multe ori, promisiunea unor câștiguri rapide cu tehnici de manipulare și solicitări de acces la date bancare.
CSALB: băncile refuză adesea concilierea în cazurile anchetate
În numeroase situații, băncile refuză concilierea atunci când fraudele sunt deja investigate de Poliție. Procedura CSALB este gratuită pentru consumatori și poate facilita dialogul dintre aceștia și bănci sau IFN-uri, însă instituția financiară trebuie să accepte intrarea în procedura de conciliere.
Cazul ieșencei care s-a trezit cu un credit contractat în numele ei arată cât de complicate pot deveni situațiile în care identitatea unei persoane este folosită pentru obținerea unui împrumut, iar banii sunt transferați rapid către alte conturi.
Pentru consumatori, specialiștii recomandă prudență în cazul apelurilor neașteptate, al mesajelor care solicită date bancare și al aplicațiilor instalate la cererea unor persoane necunoscute.
