Consumul național de energie electrică atinge limita superioară a estimărilor. După un weekend cu temperaturi caniculare și o utilizare intensă a aparatelor de aer condiționat, datele ENTSO-E arată că vârful absolut de consum al acestui an se va înregistra abia la iarnă, pe fondul temperaturilor scăzute și al reducerii orelor de lumină naturală.
Datele centralizate pe platforma europeană ENTSO-E arată că cererea de energie din România a oscilat în ultimele zile în jurul pragului maxim estimat de dispeceri, depășind pe alocuri prognoza cu până la 230 MW, dar înregistrând și scăderi de până la 500 MW în a doua parte a zilei.
Transelectrica a stabilit pentru ziua de miercuri un nivel maxim de consum de 7.060 MW, programat pentru ora 19:45 – intervalul de vârf în care populația revine la domiciliu și crește utilizarea aparatelor electrocasnice. Pentru zilele de joi și vineri, estimările indică un consum în creștere, de 7.250 MW, respectiv 7.200 MW. Totuși, aceste valori rămân sub nivelurile înregistrate în perioadele de caniculă extremă din prima parte a lunii, când vârful prognozat a atins 7.700 MW (pe 6 august), iar consumul efectiv a atins un record de 7.707 MW în data de 5 august.
În perioada 13-18 august, consumul real s-a menținut în general sub valorile prognozate, cu o singură excepție înregistrată pe 17 august, când cererea a depășit cu 2 MW nivelul estimat de 7.000 MW.
Evoluția consumului zilnic (13 – 18 august)
13 august: 6.671 MW realizat / 7.300 MW prognozat
14 august: 6.641 MW realizat / 7.050 MW prognozat
15 august (sâmbătă): 5.780 MW realizat / 6.500 MW prognozat
16 august (duminică): 5.906 MW realizat / 6.300 MW prognozat
17 august: 7.002 MW realizat / 7.000 MW prognozat
18 august: 6.824 MW realizat / 7.100 MW prognozat
Vârful de consum estimat pentru finalul anului 2026
Proiecțiile pentru sezonul rece indică o majorare semnificativă a cererii de energie electrică. Specialiștii estimează că maximul de consum al toamnei/iernii va fi atins în săptămâna 30 noiembrie – 6 decembrie, când nivelul ar putea ajunge la 8.432 MW — o diferență față de prezent echivalentă cu capacitatea totală instalată a celor două reactoare de la Cernavodă (1.400 MW).
Dacă prognoza se va confirma, acest nivel va fi al treilea cel mai ridicat din 2026, după recordul din iarnă înregistrat în săptămâna 19–25 ianuarie, când consumul real a urcat la 9.296 MW pe fondul gerului napraznic, depășind estimarea inițială de 8.475 MW.
Funcționarea sistemului energetic sub stare de alertă
Sistemul Energetic Național se află în stare de alertă de la 1 august, ca urmare a scăderii debitului Dunării. Situația hidrologică a impus oprirea succesivă a celor două unități de la Cernavodă (Unitatea 1 pe 28 iulie și Unitatea 2 pe 13 august), precum și reducerea la jumătate a producției la hidrocentralele Porțile de Fier, care acoperă în mod obișnuit 10-15% din necesarul național.
Deficitul de producție generat de oprirea centralei nucleare – care asigură în condiții normale o cincime din energia țării – este acoperit prin mixtul dintre celelalte surse interne și achizițiile transfrontaliere.
Structura producției și importurilor la un moment de vârf (Miercuri, ora 21:05)
La un consum național de 6.959 MW, producția internă însuma 5.088 MW, diferența de 1.870 MW fiind acoperită din importuri (din capacitatea totală transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW):
Hidro: 1.648 MW (32,85%)
Hidrocarburi: 1.464 MW (29,19%)
Cărbune: 1.220 MW (24,32%)
Instalații de stocare: 491 MW (9,79%)
Eolian: 147 MW (2,93%)
Biomasă: 60 MW (1,20%)
Nuclear: 0 MW (0,00%)
Fotovoltaic: -14 MW (-0,28%)
