Un pește mic și aparent obișnuit ascunde o particularitate neobișnuită. Sarpa salpa, cunoscut și sub denumirea de salema porgy, poate provoca halucinații și modificări puternice ale stării de conștiință atunci când este consumat în anumite condiții.
Efectele asociate acestui pește au fost cunoscute încă din Antichitate. Vechii romani ar fi descoperit proprietățile sale psihedelice și îl consumau la petreceri pentru a experimenta stări neobișnuite și senzații despre care se credea că îi apropie de lumea zeilor.
Peștele care poate schimba percepția asupra realității
Sarpa salpa este o specie marină cu aripioare, care face parte din familia Sparidae. Poate fi întâlnită în estul Oceanului Atlantic, în Marea Mediterană și în partea de sud-vest a Oceanului Indian.
La prima vedere, peștele nu pare să aibă nimic spectaculos. Este însă cunoscut pentru efectele halucinogene asociate în special cu anumite părți ale corpului său, scrie Science Direct.
Substanțele despre care se crede că sunt responsabile pentru aceste stări pot provoca modificări ale conștiinței, halucinații și schimbări importante ale percepției. În unele relatări, efectele sunt comparate cu cele produse de substanțe psihedelice și pot persista aproape trei zile.
Romanii îl consumau pentru efectele sale neobișnuite
Proprietățile peștelui nu ar fi rămas neobservate în Antichitate. Vechii romani știau că Sarpa salpa putea produce stări alterate și îl consumau în cadrul petrecerilor.
Peștele era pregătit în mai multe moduri, inclusiv prăjit sau copt, iar unele relatări menționează chiar consumul său crud. După ce îl mâncau, participanții puteau experimenta halucinații vizuale și auditive, modificări ale percepției și stări de euforie.
Aceste experiențe erau asociate cu senzația de desprindere de realitatea obișnuită. Pentru cei care participau la astfel de petreceri, efectele puteau crea impresia unei apropieri de zei și a unei realități complet diferite.
„Peștele viselor”, cunoscut și în lumea arabă
Cunoașterea efectelor acestui pește nu pare să fi fost limitată la romani. Izvoarele istorice indică faptul că proprietățile sale erau cunoscute și în lumea arabă.
Sarpa salpa a primit denumirea de „peștele viselor”, nume care sugerează că oamenii observaseră efectele neobișnuite pe care consumul său le putea avea asupra stării de conștiință.
Experiența nu era însă întotdeauna una plăcută. Consumul excesiv putea fi asociat cu paranoia, anxietate și disconfort fizic, motiv pentru care efectele acestui pește puteau deveni neplăcute atunci când era consumat în cantități mari.
Carnea poate fi consumată, dar capul schimbă situația
Un aspect important este că Sarpa salpa nu este considerat, în sine, un pește toxic sau impropriu consumului. Din contră, este folosit în gastronomia tradițională mediteraneană și poate fi preparat, printre altele, cu rozmarin și piper.
Problema apare în legătură cu consumul anumitor părți ale peștelui, în special al capului. Acolo au fost asociate substanțele responsabile pentru efectele halucinogene.
Atunci când toxinele ajung în organism, ele pot produce halucinații foarte puternice și stări alterate de conștiință, ceea ce explică reputația neobișnuită pe care Sarpa salpa și-a câștigat-o de-a lungul timpului.
Experții nu au stabilit de unde provin toxinele
Originea exactă a acestor substanțe rămâne însă o problemă asupra căreia există incertitudini. Nu este clar dacă Sarpa salpa produce singur toxinele sau dacă acestea provin din alimentația peștelui.
Această necunoscută face ca mecanismul prin care anumite exemplare ajung să provoace efecte halucinogene să nu fie complet elucidat. Tocmai de aceea, proprietățile neobișnuite ale peștelui au rămas un subiect de interes, de la relatările istorice despre consumul său până la observațiile moderne privind efectele sale asupra organismului.
