Noi stenograme din dosarul „Azilele groazei”, instrumentat de procurori, scot la iveală detalii cutremurătoare despre modul în care funcționa o rețea infracțională extrem de bine pusă la punct și care era specializată în exploatarea persoanelor vulnerabile. Sub coordonarea „liderului” Viorel Pașca, gruparea controla mai multe centre clandestine, evitând intenționat acreditarea ca furnizor de servicii sociale pentru a ocoli controalele legale și pentru a acumula averi de pe urma suferinței umane.
Conform datelor din anchetă, victimele predilecte erau persoane fără adăpost, abandonate de familii, fără venituri sau cu severe dizabilități fizice și psihice. Profitând de notorietatea liderului și de conexiunile stabilite în timp cu funcționari din diverse instituții de asistență, rețeaua reușea să preia rapid în custodie acești oameni aflați în stare de vulnerabilitate extremă.
Citește și: Cum a mințit Bolojan în scandalul azilelor din Bihor. Florin Manole, fost ministru al Muncii: „Pașca încasa banii de pe cardurile pacienților!”
Protocolul izolării: Fără telefoane, fără acte, fără bani
Anchetatorii au descoperit un ghid intern brutal aplicat fiecărui nou sosit. Liderul grupării le instruia pe îngrijitoare și pe complici să deposedeze imediat victimele de orice legătură cu exteriorul sau cu propriile resurse financiare.
Planul includea preluarea telefoanelor mobile, a actelor de identitate și a banilor, confiscarea cardurilor bancare existente sau chiar deschiderea forțată a unor noi conturi. Prin acest mecanism, gruparea încasa ilegal pensiile de limită de vârstă, de invaliditate sau indemnizațiile de handicap ale celor cazați. În paralel, rețeaua lansa apeluri publice fictive pentru a atrage donații și sponsorizări masive din țară și din străinătate, bani care ajungeau direct în conturile membrilor rețelei.
Stenograma terorii din soarul azilelor groazei: „Aveți acces doar la pat și mâncare”
Stilul dictatorial în care erau tratați beneficiarii este confirmat de interceptările telefonice aflate la dosar. Într-o discuție purtată de una dintre membrele grupării, Berczeli Maria, cu un bătrân care dorea să părăsească centrul, regulile de detenție ilegală devin explicite:
BERCZELI MARIA: „Domnu Pârjolea! Stai un pic. Doriți să plecați? Aici n-aveți voie cu telefon, n-o să vi se dea niciodată, aici n-o să aveți voie să ieșiți afară, n-o să vi se dea bani de nicăieri și n-aveți voie, deci n-aveți acces la nimic, aveți acces doar la pat, mâncare, n-aveți acces nicăieri, tratament și atât, doriți să rămâneți sau doriți să plecați?”
Investigațiile arată că, în timp ce banii victimelor erau însușiți de rețea, cheltuielile cu îngrijirea lor erau minime. Procurorii notează o situație revoltătoare: un singur îngrijitor — o persoană care nu știa nici măcar să scrie sau să citească corect — era lăsat să spele, să hrănească și să administreze scheme complexe de medicamente pentru aproximativ 40 de bolnavi și bătrâni nedeplasabili.
Citește și: DIICOT reacționează în cazul Pașca, patronul azilelor din Bihor. Procurorii acuză presiuni politice asupra anchetei
Complicitatea din primării și sfidarea miniștrilor
Pentru a bloca eventualele anchete, membrii grupării încercau să fabrice dovezi. O interceptare din 14 august 2025 arată cum o funcționară din cadrul Primăriei Holod complota pentru a obține declarații scrise sau verbale de la beneficiari (în ciuda stării lor de degradare psihică), cu scopul de a induce în eroare inspectorii sociali în timpul verificărilor.
În ciuda gravității situației din teren, liderul grupării se folosea de declarațiile triumfaliste ale autorităților de la București pentru a-și construi o imagine de salvator și pentru a lansa atacuri publice. Într-o interceptare telefonică, Viorel-Teodor Pașca își expunea strategia de comunicare:
PAȘCA VIOREL TEODOR: „Amu, m-ai aștept oleacă până-i pune tutore, după aia o să ies eu și cu declarațiile miniștrilor, cu amândoi. Unul care declara, acesta a muncii: «am promis că voi rezolva și am rezolvat». Asta e titlul la el. El nu a rezolvat nimic. Bolnavii îs în continuare la mine. (...) Cu cela iar de la sănătate, ăla zicea că trebuie luate măsuri urgente, că sunt în pericol, că viața lor e în pericol. Îl las așa, pun declarația lui și apoi spun: uitați cum a rezolvat ministrul muncii și cum i-a scăpat de pericol ministrul sănătății.”
Dosarul, aflat în plină desfășurare, scoate din nou la suprafață eșecul sistemic al statului în protejarea celor mai neajutorați cetățeni, într-o schemă cinică unde suferința umană a fost transformată într-o afacere de familie extrem de profitabilă.
