Că mâncăm scump și că România este campioană la scumpiri la nivelul Uniunii Europene, inclusiv la produsele alimentare de bază, este deja de notorietate. Realitatea Plus a vrut să afle și cât de sănătos ne hrănim, într-un reportaj exclusiv.
Reporterii au mers în piață, au stat de vorbă cu oameni, producători și reprezentanți ai autorităților, apoi au dus la laborator probe de roșii, cireșe și căpșuni. În piață, discuțiile despre calitatea și proveniența produselor de pe tarabe au pornit rapid. Oamenii spun că încearcă să își dea seama singuri dacă legumele și fructele sunt românești sau dacă au fost tratate. Doar că, în multe cazuri, garanția reală este greu de obținut. Unii cumpărători se bazează pe încredere, pe experiență sau pe felul în care se simt după ce consumă anumite produse.
Un cumpărător a spus că recunoaște produsele românești pentru că le știe „de la țară”, dar a recunoscut că nu poate ști sigur dacă sunt fără pesticide. La rândul ei, o cumpărătoare a povestit că își dă seama de calitatea produselor după felul în care îi reacționează organismul.
Salata verde, printre produsele cu cele mai mari probleme
Romeo Șoldea, directorul Autorității Naționale Fitosanitare, a explicat că, anul trecut, ca și anul acesta, salata verde a fost printre produsele cu cele mai multe probleme. Potrivit acestuia, la verdețurile de primăvară apar riscuri mai mari, pentru că aceste plante metabolizează mai greu produsele de protecție a plantelor.
„Din păcate, anul trecut, ca și anul acesta, campionii, cu ghilimelele de rigoare, au fost salata verde. În general, la verdețurile de primăvară sunt problemele cele mai mari, pentru că modul acestor plante de a metaboliza produsele de protecție a plantelor este puțin diferit. Tot ce este mai verde metabolizează mai greu, astfel riscul de a exista substanțe interzise este un pic mai mare”, a spus Romeo Șoldea, directorul Autorității Naționale Fitosanitare.
Reprezentantul Autorității Naționale Fitosanitare a explicat și cum ajung probele la laborator. Numele producătorului nu este transmis mai departe, ci doar proba, care este sigilată și primește un cod.
„La laborator nu ajunge numele producătorului, ajunge doar proba, că se sigilează și primește un cod. Intră pe flux, iar rezultatul este dat pe acest cod, astfel încât specialistul din cadrul laboratorului lucrează doar cu proba, iar rezultatul e furnizat pe acel cod”, a explicat Romeo Șoldea.
Roșii, cireșe și căpșuni, duse la laborator
Ca atare, au fost duse probe de roșii, cireșe și căpșuni la un laborator autorizat la nivel național. Verificările au fost făcute la laboratorul pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante din Băneasa. Acolo sunt aduse legumele și fructele din București pentru control. Probele sunt pregătite, mixate, cântărite și apoi analizate cu aparate speciale.
În laborator, specialiștii au explicat că proba este mixată, apoi sunt adăugați solvenți. Eprubetele sunt introduse în aparate, iar rezultatele nu apar imediat. În cazul unor verificări, poate dura până la 15 zile pentru a se stabili dacă produsele sunt conforme sau nu. În acest caz, au fost analizate roșiile, căpșunile și cireșele cumpărate din piață.
Ce au arătat rezultatele analizelor
Roșiile, căpșunile și cireșele au fost verificate în cazul a peste 50 de substanțe din categoria pesticidelor. Rezultatele au arătat că produsele sunt conforme. Doar în cireșe au fost descoperite două tipuri de pesticide, dar sub nivelul admis. Asta înseamnă că pot fi consumate fără nicio grijă, susțin inspectorii fitosanitari.
Dincolo de rezultatele analizelor, problema rămâne una sensibilă pentru producătorii români. Aceștia spun că, de multe ori, rămân cu marfa nevândută, în timp ce pe tarabe apar produse aduse din alte țări și vândute ca fiind românești. Pentru fermieri, această practică îi afectează direct, pentru că oamenii ajung să nu mai știe ce cumpără. În același timp, cumpărătorii vor garanții clare că produsele sunt conforme și că eticheta spune adevărul.
Producătorii români acuză marfa vândută drept românească
Un producător de legume din Vidra, Ilfov, spune că muncește de dimineața până seara pentru roșiile și castraveții pe care îi aduce la piață. Întrebat despre cei care aduc marfă din Turcia sau Grecia și o vând drept românească, acesta a spus că este o practică nedreaptă.
„Roșii, castraveți. Ce să spunem? Nu au Dumnezeu, nu știu ce să zic”, a spus un producător de legume.
„De dimineață de la 4 până seara. Avem investiție și trebuie”, a mai spus producătorul, întrebat câte ore lucrează pe zi.
Ștefan Mușcă, fermier, atrage atenția că peste 70% din fructele și legumele de pe piața internă sunt importate. Apelul fermierilor este unul clar. Ei cer controale mai ferme, astfel încât marfa adusă din alte țări să nu mai fie vândută drept produs românesc.
„Scrie marfă românească, cireașă românească și ne păcălesc și nu este corect. Facem apel la toate instituțiile statului, sunt plătite regește să meargă să facă controale”, a spus Ștefan Mușcă, fermier.
Fermierul a vorbit și despre riscurile legate de mărfurile care ar putea veni din Mercosur. Acesta spune că produsele respective pot fi o problemă dacă nu sunt verificate suficient.
„Sunt peste norma de pesticide, o să fie foarte riscant pentru că vor veni mărfurile din Mercosur, acolo unde ele nu sunt verificate. Noi nu avem laboratoarele necesare”, a spus Ștefan Mușcă, fermier.
