Este oficial, Ungaria are acum un nou președinte. Criticul lui Viktor Orban și-a preluat funcția în aplauzele parlamentului

Andras Baka, candidatul formațiunii politice aflată la putere, Partidul Tisza, a fost ales șef al statului cu 140 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cadrul unui vot secret.

Parlamentul a ales un nou președinte după ce mandatul fostului președinte Tamas Sulyok s-a încheiat pe 20 iulie, în urma celei de-a 17-a modificări a legii fundamentale.

Președinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer, a exercitat între timp prerogativele de șef al statului.

Baka va prelua funcția în a opta zi după anunțarea rezultatului alegerilor.

Baka revine în prim-planul Ungariei după ce l-a înfruntat pe Orban

Revenit în centrul scenei politice, noul președinte a transmis în discursul său de acceptare că schimbarea politică nu trebuie să se transforme într-o răfuială cu cei care au condus țara până acum. „Nu putem construi noua Ungarie pe răzbunare”, a spus Baka, pledând pentru reconstruirea statului de drept și pentru o cultură constituțională democratică.

Tisza l-a propus pe fostul șef al Curții Supreme

Parlamentarii Tisza au justificat alegerea lui Baka prin experiența sa și prin poziția pe care acesta a avut-o de-a lungul carierei în apărarea independenței justiției.

Reprezentanții formațiunii au spus că Baka a acordat întotdeauna „o importanță primordială principiului separării puterilor, militând în mod constant pentru statul de drept și independența judiciară”.

În opinia parlamentarilor Tisza, experiența sa reprezintă „un atu semnificativ” în momentul în care partidul începe să pună „bazele noii ordini constituționale a Ungariei”.

Alegerea sa vine într-un moment în care formațiunea Tisza își asumă schimbarea direcției politice a țării și propune o reorganizare a instituțiilor statului.

Fidesz a boicotat votul

Fidesz, formațiunea care se află acum în opoziție, a anunțat că nu va participa la vot. Partidul l-a acuzat pe Tisza că recurge la tactici autoritare, acuzații pe care formațiunea le respinge.

În aceste condiții, alegerea lui Baka a căpătat o semnificație care depășește atribuțiile propriu-zise ale funcției prezidențiale.

Președinția Ungariei are în principal un caracter ceremonial și dispune de puteri limitate în ceea ce privește legislația. Președintele poate, în anumite condiții, să refuze promulgarea unei legi sau să o retrimită pentru reexaminare.

Nominalizarea lui Baka este însă privită ca o decizie cu o puternică încărcătură simbolică, având în vedere trecutul său și criticile pe care le-a formulat în perioada guvernării lui Viktor Orbán.

Baka a fost îndepărtat după criticile la adresa guvernului Orbán

Baka a ocupat timp de două mandate funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. În 2009, el a fost ales în fruntea Curții Supreme a Ungariei.

Mandatul său a fost însă întrerupt doi ani mai târziu, după ce Baka a criticat public reformele promovate de guvernul lui Viktor Orban. El a susținut atunci că modificările adoptate de autorități puneau în pericol independența sistemului judiciar.

Ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că îndepărtarea sa din funcție i-a încălcat drepturile privind un proces echitabil și libertatea de exprimare.

Consiliul Europei a apreciat ulterior că Ungaria nu a pus pe deplin în aplicare hotărârea instanței europene.

„Nu putem construi noua Ungarie pe răzbunare”

În discursul rostit după alegerea sa, Baka a vorbit pe larg despre moștenirea perioadei în care Orbán s-a aflat la conducerea țării și despre diviziunile pe care, în opinia sa, fostul guvern le-a alimentat în societate.

El a susținut că administrația precedentă a pus în opoziție Budapesta și restul țării, tinerii și persoanele în vârstă, precum și majoritățile și minoritățile. Potrivit lui Baka, toate aceste diviziuni au contribuit la diminuarea încrederii dintre cetățeni.

„Au vrut să ne facă să credem că oricine gândește diferit nu este pur și simplu în eroare, ci este un dușman”, a spus el.

Noul președinte a avertizat însă că Ungaria nu își poate construi viitorul dacă oamenii ajung să se privească unii pe ceilalți drept adversari.

„Cu toate acestea, această țară nu poate construi un viitor comun în timp ce cetățenii săi se văd unii pe alții ca dușmani. Prin urmare, sarcina care ne stă în față necesită atât dreptate, cât și reținere”, a afirmat Baka.

El a insistat și asupra faptului că schimbarea politică nu trebuie să însemne înlocuirea unei forme de teamă cu alta.

„Schimbarea politică nu poate însemna că, de acum înainte, oameni diferiți trebuie să se teamă de alții, să tacă sau să se simtă străini în propria lor țară.”

Apoi a transmis una dintre cele mai importante idei ale discursului său:

„Un lucru este sigur: nu putem construi noua Ungarie pe răzbunare.”

Baka cere mai mult decât o simplă schimbare politică

Noul președinte a susținut că un rezultat favorabil la alegeri nu este suficient pentru ca Ungaria să își refacă statul de drept.

În opinia sa, este nevoie de reconstruirea unei „culturi constituționale democratice și funcționale”.

O astfel de cultură ar trebui să permită limitarea puterii executive fără ca acest lucru să fie privit drept un obstacol, dar și existența criticii și a compromisului politic.

Baka a pledat pentru un sistem în care dezacordul să nu fie catalogat automat drept trădare și în care acceptarea unui compromis să nu fie considerată un semn de slăbiciune.

El a avertizat, de asemenea, că orice nouă Constituție trebuie concepută pentru o perioadă lungă de timp și nu pentru avantajul „majorității de moment”.

Dacă o nouă Constituție ar fi construită în funcție de interesele majorității aflate temporar la putere, Ungaria ar repeta, în opinia sa, aceeași greșeală ale cărei consecințe încearcă acum să le repare.

Președintele promite neutralitate politică, dar nu și asupra valorilor

Baka a spus că, în calitate de președinte, va fi neutru în ceea ce privește politica de partid.

Neutralitatea nu va însemna însă și absența pozițiilor în privința valorilor pe care le consideră importante.

El a afirmat că va apăra opiniile publice, despre care a spus că sunt „în mod necesar diverse”.

Discursul său a pus astfel accentul pe pluralism și pe necesitatea ca instituțiile statului să reprezinte întreaga societate, nu doar grupul politic care deține majoritatea la un anumit moment.

„Locul Ungariei în Europa” nu poate fi decis de un singur guvern

În discursul său, Baka a vorbit și despre rolul Ungariei în relația cu Europa și cu ceilalți aliați.

El a susținut că țara trebuie să își refacă relațiile externe și să își consolideze legăturile cu Europa.

Potrivit lui Baka, guvernul are responsabilitatea de a conduce acest proces, însă relația Ungariei cu Europa nu poate fi redusă la deciziile unei administrații.

„Locul Ungariei în Europa nu este o decizie de moment a guvernului actual, ci o consecință a istoriei, culturii și intereselor noastre.”

Noul președinte a făcut referire și la responsabilitățile statului față de etnicii maghiari care trăiesc în afara granițelor Ungariei.

Problema reprezintă în mod regulat o sursă de tensiuni între Budapesta și alte state din regiune, printre care Ucraina și Slovacia.

„Prima sarcină a statului este să-și servească oamenii”

Baka și-a încheiat discursul revenind la rolul fundamental al statului și la relația dintre instituții și cetățeni.

El a subliniat că prima responsabilitate a statului este să îi servească pe oameni.

Mesajul a fost primit cu căldură de parlamentarii prezenți la ședință.

Fidesz nu s-a aflat însă în sală, după ce partidul a decis să boicoteze votul pentru alegerea lui Baka.