UPDATE
Comunicatul de presă emis de CCR în urma deciziei
„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituționale.
Totodată, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 și 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) și e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) și c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) și (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) și c) și alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum și legea menționată, în ansamblul său, sunt constituționale, în raport de criticile formulate.
Rezumat
Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.
În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.
Argumente
- Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.
- Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.
- Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.
- În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.”, se arată în comunicatul emis de CCR.
UPDATE
Decizia CCR este o lovitură inclusiv pentru Guvern, având în vedere că vorbim despre un proiect de reformă promovat de Guvernul Bolojan.
Este vorba despre proiectul care le-ar fi interzis românilor ca la ieșirea la pensie să își retragă întreaga sumă acumulată în fondul de pensii private. Mai exact ar fi putut să-și retragă doar 25% din sumă, iar restul sumei ar fi trebuit eșalonată pe o perioadă de cel puțin 8 ani, conform proiectului.
Însă acest lucru nu se va mai întâmpla pentru că magistrații de la CCR au decis că proiectul este neconstituțional, așadar el nu se aplică. Este o decizie care a fost luată de magistrați după două amânări și după câteva ore bune de deliberare în ședința de astăzi.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Această lege reglementează modul în care românii vor putea încasa banii acumulați în fondurile de pensii private Pilon II și III la ieșirea din câmpul muncii.
Legea, adoptată pe 16 octombrie de Camera Deputaților, prevede că maximum 30% din suma acumulată în Pilonul II poate fi încasată integral la pensionare, în timp ce restul trebuie plătit eșalonat pe cel puțin opt ani, modificând astfel regulile anterioare care permiteau retragerea integrală sau în 60 de rate egale în cinci ani.
Potrivit prevederilor inițiale privind reforma sistemului de pensii, legea referitoare la plata pensiilor private ar fi trebuit adoptată încă din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private, în 2008.
Până în prezent, România a obținut 16 avize formale din partea comitetelor de specialitate ale OCDE – cel mai recent fiind cel al Comitetului pentru Statistică – din totalul de 25 necesare pentru închiderea procesului de aderare.
O excepție importantă este acordată bolnavilor de cancer, care vor putea retrage integral fondurile acumulate. România are în prezent 8,4 milioane de participanți la fondurile de pensii private obligatorii, majoritatea contribuind lunar cu 4,75% din venitul brut.
Sesizările depuse la CCR contestă mai ales limitarea plății unice și introducerea „fondurilor de plată” separate, considerate o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate asupra banilor acumulați în conturile individuale de participanți.
ÎCCJ susține că sumele din Pilonul II sunt proprietate privată și că noile prevederi legislative sunt ambigue și pot genera inechități, în timp ce AUR acuză guvernul că „fură pensiile românilor” prin aceste modificări.
Această decizie a CCR este așteptată cu interes, având în vedere că adoptarea unei legislații clare privind plata pensiilor private este o etapă esențială a reformei sistemului de pensii, parte din angajamentele României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conform Mediafax.
Termenul asumat pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anului 2026, iar România a primit deja multiple avize formale privind această reformă.
Pe lângă aspectele legale, decizia va influența modul în care milioane de români își vor putea accesa economiile pentru pensie în următorii ani, echilibrând interesele de securitate financiară ale cetățenilor cu cele ale sustenabilității sistemului de pensii private.
CCR va anunța azi dacă legea este constituțională sau va returna actul normativ pentru modificări suplimentare.
