Ministrul a criticat modul actual de calcul al prețului energiei vândute pe piața OPCOM, care, în opinia sa, este în mod evident defavorabil consumatorilor. El a explicat acest mecanism printr-o analogie sugestivă: „Stăm la piaţă, vine cineva care vinde kilogramul de roşii cu 5 lei, altcineva cu 10 şi vine cineva cu 30 de lei. Toată raportarea e la 30 de lei, iar consumatorul final, indiferent de la care dintre cei trei comercianţi cumpără roşiile, va plăti 30 de lei pentru ele.”
Ivan a adăugat că această abordare nu reflectă realitatea pieței și favorizează distorsiuni majore în stabilirea prețului. În prezent, se poartă discuții aplicate cu specialiști din sectorul energetic, atât din companiile de stat, cât și din cele private, pentru a reconfigura poziția României în cadrul Comisiei Europene. Obiectivul este acela de a alinia piața românească la un model mai echitabil, având în vedere că în Europa Centrală și de Est prețurile sunt chiar duble față de cele din vestul continentului.
Soluții propuse: producție, infrastructură și control al pieței
Printre soluțiile avute în vedere pentru reducerea prețurilor, ministrul Energiei a menționat creșterea capacităților de producție, investițiile urgente în rețelele de transport și distribuție, precum și o reglementare mai riguroasă a pieței pentru a combate speculațiile.
„Avem acum mai multe proiecte începute, multe care urmează să înceapă, iar estimările făcute la modul foarte clar sunt că, în următorul an şi jumătate, vom aduce în piaţă 1.500 de megavaţi. Încă insuficient”, a spus Ivan în cadrul unui interviu tv. Totodată, el a arătat că pierderile actuale din rețelele de transport și distribuție pot ajunge până la 20%, în funcție de zona geografică. Pentru remedierea acestei probleme, este nevoie de investiții în valoare de 9 miliarde de euro.
În paralel, Ministerul Energiei, ANRE și Consiliul Concurenței au început o analiză detaliată a modului de formare a prețului, cu scopul de a evita scenarii în care energia produsă la un preț de 400–450 de lei pe megawatt-oră ajunge la consumatorul final la tarife de 700–800 de lei. Ivan consideră că, printr-un reglaj corect și transparent, aceste diferențe ar putea fi eliminate, aducând o reducere reală de până la 15% în decursul următoarelor 18 luni.
Migrarea către Hidroelectrica și rolul de „market maker”
Un alt element important în această ecuație îl constituie comportamentul consumatorilor. Potrivit ministrului, de la începutul anului, peste 380.000 de persoane și-au schimbat furnizorul de energie electrică, mulți alegând Hidroelectrica. În acest context, Ivan a dezvăluit că există șapte proiecte în diferite stadii de implementare pentru a crește capacitatea de producție a companiei de stat.
Mai mult decât atât, autoritățile iau în calcul transformarea Hidroelectrica în „market maker” al pieței de energie, adică entitatea care stabilește prețul de referință. „Acest mecanism, care nu este deloc simplu, poate să aducă un reglaj”, a spus Ivan, oferind ca exemplu situația înregistrată imediat după preluarea mandatului său, când o creștere bruscă a prețului energiei s-a reflectat în ofertele transmise către consumatori.
Ședință de guvern cu miză uriașă: un proiect care-i afectează pe toți românii, pe agendă
„ Aveam o ofertă la 1 leu, după care aproape toţi ceilalţi operatori de furnizare erau concentraţi în jurul sumei de 1,50-1,55 lei. Inclusiv oferta pe care am primit-o eu acasă era la 1,55 lei. În clipa în care, împreună cu şeful ANRE, mi-am pus o întrebare legitimă şi am început o analiză legată de modul în care anumiţi operatori au ajuns la acea sumă, am observat o scădere a preţurilor chiar şi la 1,20 lei, 1,30 lei, 1,35 lei, 1,40 lei”, a relatat ministrul.
Traderii vor trebui să garanteze achizițiile în avans
O componentă esențială a reformei pieței propusă de Bogdan Ivan este impunerea unui control mai strict asupra tranzacțiilor realizate de traderi. Aceștia vor trebui, în viziunea sa, să plătească un avans de 30% sau să prezinte garanții ferme pentru achizițiile efectuate în avans. Scopul este de a evita instabilitatea generată de achiziții speculative.
„Sunt situaţii în care cineva cumpără 10 gigawaţi pentru anul 2027 la 350 de lei. Dau un exemplu ipotetic. Cu o zi înainte de a face efectiv tranzacţia, preţul pe piaţă este 330 lei. Automat e o pierdere pentru acel operator. Nu mai cumpără. În clipa respectivă se disponibilizează acei 10 gigawaţi în piaţă, care ajung să crească preţul pe întreaga piaţă”, a explicat Ivan.
În acest context, ministrul a subliniat că statul român dispune de instrumente clare și instituții capabile să regleze aceste disfuncționalități. „E nevoie să facem lumină, mecanisme clare, transparente, corecte de piaţă, dar care să evite situaţiile de speculă pe piaţa de energie”, a încheiat ministrul Energiei.
