Victor Negrescu: România nu mai poate modifica PNRR în 2023, a avut termen până la 30 aprilie

„România avea termen până la 30 aprilie să schimbe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deja Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a prevăzut o serie de modificări și se află în proces de negociere cu Comisia Europeană, și începând de acum România nu mai poate face nicio altă modificare la PNRR”, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu.

Pe de altă parte, ministrul Investițiilor - Marcel Boloș a anunțat că este în misiune la Bruxelles până pe 19 mai pentru negocieri cu Comisia Europeană pentru modificări în PNRR în mai multe domenii, cel mai fierbinte fiind cel al reformei pensiilor și al pensiilor speciale.

Comisia Europeană evaluează ultimele puncte de vedere exprimate de România cu privire la tranșa a 2-a din PNRR și "urmează să ne aloce o parte din sumele aferente acesteia, urmând ca cele două puncte ce țin de Ministerul Energiei să fie clarificate în perioada următoare în speranța că vom obține și acele finanțări", a afirmat Negrescu în cadrul unui briefing pentru jurnaliști români, citat de AGERPRES.

Cererea de plată a 2-a trebuia să fie formulată la finalul anului trecut, a explicat el, dar a fost decalată pentru luna aprilie și în continuare în luna mai România se află în proces de negociere, iar cererea de plată a 3-a era prevăzută pentru primăvara acestui an și a fost decalată pentru luna iunie. "Rămâne de văzut, într-adevăr, dacă vom respecta respectivul calendar, care acum devine apăsător, date fiind întârzierile cu cererea de plată doi", a afirmat eurodeputatul PSD.

"România avea termen până la 30 aprilie, de asemenea, să schimbe PNRR pentru a introduce componenta de energie, dar și pentru a face modificări generate de inflație, de războiul din Ucraina și de schimbarea fluxurilor comerciale la nivel global. MIPE a prevăzut o serie de modificări, enunțate deja de ministrul de resort, nu foarte multe, dar s-ar fi putut introduce mult mai multe componente. Deja, ministerul de resort se află în proces de negociere cu Comisia Europeană și începând de acum România nu mai poate face nicio altă modificare la PNRR", a afirmat el.

Practic, România trebuie să implementeze PNRR așa cum a fost agreat cu executivul UE, "în speranța că vom introduce inclusiv acele componente noi prevăzute de MIPE - 9,4% pentru pensii, zona de prime pentru legea salarizării, linia de metrou către Aeroportul Otopeni, introducerea componentei de energie și tăierea a 2 miliarde de euro din plan pentru că s-au schimbat indicatorii economici", a adăugat Victor Negrescu.

Eurodeputatul din grupul S&D a mai afirmat că la nivel european a apărut o nouă recomandare ca din sumele aferente planurilor de redresare și reziliență să fie alocați bani pentru dezvoltarea capacităților de producție în zona de apărare, în special pentru muniție.

"Aici va exista o recomandare către statele membre să își revizuiască planurile de redresare și reziliență pentru a introduce aceste tipuri de capacități de finanțare. România s-a aflat printre statele membre care au evaluat această posibilitate. Rămâne de văzut care ar urma să fie alocările sau dacă România va fructifica această nouă posibilitate de finanțare, care trebuie să se încadreze în sumele deja alocate pentru țara noastră. Adică nu vorbim de sume noi, ci vorbim de identificarea unor posibilități de finanțare în planul deja aprobat", a explicat Negrescu.

Întrebat de unde ar putea tăia România bani pentru a satisface această nouă recomandare la nivel european, el a răspuns că acest lucru rămâne să fie evaluat de MIPE.

"Deja noi am tăiat 2 miliarde de euro, a fost foarte dificilă această discuție și ar fi foarte complicat să identificăm soluții pentru a tăia sume suplimentare pentru a obține fonduri pentru această componentă de producție pe zona de apărare. Rămâne de văzut și, evident, la momentul în care se va discuta acest subiect, cu siguranță ministerele de resort vor fi implicate în procesul de negociere și discuție pe această problematică", a mai spus eurodeputatul PSD.

Ministrul Marcel Boloș a anunțat înaintea termenului de 30 aprilie că MIPE a fost mandatat de Guvern să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcție de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens, potrivit MIPE.

În cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR se stabilesc termene pentru fiecare obiectiv asumat de Guvern, astfel încât acestea să fie îndeplinite proactiv și să fie asigurată stabilitate și predictibilitate la nivelul implementării.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/435 privind capitolele REPowerEU, statele membre pot transmite Comisiei Europene noile capitole la Planurile de redresare și reziliență începând cu data de 1 martie 2023. Totodată, în comunicare sa, Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârșitul lunii aprilie 2023, și nu mai târziu înainte de 31 august 2023 care reprezintă termenul legal pentru transmiterea unui plan modificat ca urmare a solicitării unei cereri de împrumut.

Despre realizarea modificării PNRR, MIPE a precizat că aceasta este posibilă, având în vedere că situația geo-politică și economică a Uniunii Europene și, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanțial de la momentul adoptării PNRR în luna noiembrie a anului 2021. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, în urma apariției unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanțurile de aprovizionare și în schimburile comerciale, cu impact major în creșterea prețurilor. Gravitatea acestor evoluții nu a fost anticipată la momentul adoptării Deciziei de Implementare a PNRR al României (CID). Aceste evoluții au impact direct asupra realizării investițiilor incluse în PNRR și sunt considerate circumstanțe obiective cu incidență mare la nivelul statelor membre, mai precizează MIPE.

În acest context, dacă o măsură nu mai poate fi realizată parțial sau în totalitate ca urmare a unor circumstanțe obiective, modificarea acesteia s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR.

Un stat membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de implementare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare și reziliență în termen de două luni. Statul membru în cauză și Comisia poate stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Ulterior, Consiliul trebuie să aprobe evaluarea noului plan de redresare și reziliență prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii.