Cotidianul Magyar Hírlap, cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste, a publicat un articol intitulat „Románia veszettül fegyverkezik” („România se înarmează cu furie”), în care susține că România desfășoară o militarizare fără precedent în Europa de Est. Lista de achiziții militare a României – ce include tancuri Abrams, rachete HIMARS, avioane F-35, submarine și corvete – este prezentată ca fiind mult prea vastă pentru a fi justificată doar prin nevoia de apărare împotriva Rusiei.
„România își modernizează armata și se înarmează cu ferocitate. România va avea una dintre cele mai puternice armate din regiune atunci când programul său de înarmare va fi finalizat. Printre ideile grandioase se numără achiziționarea de submarine, tancuri Abrams și avioane de vânătoare stealth F-35. Între timp, Bucureștiul și-a numit inamicii, iar Ungaria se află pe listă”, scriu jurnaliștii maghiari în deschiderea articolului.
Articolul ridică întrebarea „împotriva cui se înarmează România cu atâta urgență?”, făcând referire la documente românești recente care menționează surse de „amenințare ideologică” chiar în interiorul NATO. Magyar Hírlap interpretează această aluzie ca fiind îndreptată către Ungaria.
„Nu mă interesează cât de mare este deficitul bugetar, trebuie să dezvoltăm armata”, a declarat Klaus Iohannis în decembrie 2014. Declarația reflectă bine panica trăită de elita politică de la București când Rusia a ocupat peninsula Crimeea în martie a acelui an. Cuvintele președintelui român au reflectat starea de spirit a publicului.
Cuvintele președintelui român au fost urmate de acțiuni, și nu orice acțiuni. S-a luat decizia de a moderniza fostul echipament militar sovietic. În prima „rundă”, a fost adoptat un program de dezvoltare până în 2040, dar apoi, din cauza unor evenimente externe, această dată a fost schimbată în 2026”, scrie articolul.
Publicația maghiară citează un raport al Academiei Române, care, deși nu nominalizează explicit Ungaria, vorbește despre riscul răspândirii „modelului iliberal” și a unei retorici prietenoase cu Moscova în anumite state membre NATO. Magyar Hírlap consideră că această referire vizează în mod indirect politica guvernului Viktor Orbán, în special poziția acestuia față de conflictul din Ucraina și valorile europene.
„Într-un rezumat anterior, Academia Română de Științe (RTA) a definit Rusia drept un inamic strategic care vizează flancul estic al NATO. Conform analizei „științifice”, intenția Moscovei este de a submina unitatea NATO și de a „spărge” structurile de apărare occidentale, ceea ce va încetini cooperarea dintre statele membre.
Raportul menționează activitățile directe ale rețelelor de propagandă și dezinformare rusești pe teritoriul românesc.
Aceasta include atacuri online, precum și interferența activă a misiunilor externe ale Moscovei în afacerile interne ale țărilor din regiune.
O diferență izbitoare între criticile îndreptate la adresa Rusiei și a țării noastre este că comunitatea academică nu menționează Ungaria pe nume - la urma urmei, este un aliat NATO. Dar, după cum vom vedea, articolul nu lasă nicio îndoială nici măcar o clipă cu privire la ce țară se referă.
Raportul RTA acordă o atenție deosebită ascensiunii unui model democratic iliberal care respinge valorile liberale. De aceea, RTA enumeră răspândirea ideilor iliberale printre amenințările cu care se confruntă România.
În discursul politic românesc, narațiunea guvernului maghiar este adesea pusă în paralel cu poziția rusă. De exemplu, prin etichetarea UE liberală, a elitei de la Bruxelles și a „ideologiei de gen” drept dușmani comuni. Poziția pro-pace a țării noastre față de Ucraina este clasificată în această categorie”, scriu jurnaliștii maghiari.
Se atrage atenția asupra faptului că România pare să dezvolte o strategie de apărare care include și un „front ideologic” în interiorul Alianței Nord-Atlantice, ceea ce este perceput ca un semnal de alarmă pentru Budapesta.
Contextul Istoric și Tensiunile Bilaterale
Pe lângă preocupările legate de actuala creștere militară, Magyar Hírlap reamintește tensiunile istorice nerezolvate dintre România și Ungaria, cum ar fi situația minorității maghiare din Transilvania și disputele culturale sau simbolice care au reapărut în discursul public al ambelor părți.
În acest context, publicația sugerează că ar fi necesar un dialog diplomatic mai consistent pentru a preveni interpretările greșite și escaladarea neîncrederii între cele două țări.
„Așadar, România are motive să-și dezvolte armata într-un ritm accelerat. Întreaga situație este tipică pentru actualele circumstanțe incerte din Europa Centrală și de Est, care sunt rezultatul războiului din Ucraina. Întrebarea rămâne astăzi fără răspuns”, mai scrie publicația conservatoare
O reacție care reflectă o percepție mai amplă în Ungaria
Deși Magyar Hírlap nu reprezintă vocea oficială a guvernului maghiar, pozițiile exprimate în paginile sale reflectă adesea tonul și direcția discursului politic dominant de la Budapesta. Astfel, articolul nu este doar o opinie editorială izolată, ci exprimă o stare de spirit larg răspândită în anumite cercuri politice și mediatice din Ungaria, care privesc cu suspiciune creșterea influenței militare a României în regiune.
