Propunerea unui membru CNA pentru susținerea financiară a televiziunilor

Propunerea unui membru CNA pentru susținerea financiară a televiziunilor
Valentin Jucan, membru al Consiliului Național al Audiovizualului trage un semnal de alarmă privind situația televiziunilor din România. Acesta a trimis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis și premierului Victor Ponta, în care atrage atenția privind situația financiară în care se află majoritatea televiziunilor importante din România. ''Insolvența și falimentul unor televiziuni importante nu pot fi abordate precum ieșirea de pe piață a unor firme nesemnificative,'' precizează Jucan.
''Am convingerea că aveți toate datele referitoare la situația financiară în care se află majoritatea televiziunilor importante din România, fie ele generaliste sau axate pe știri și dezbateri,'' scrie membrul CNA, Valentin Jucan în scrisoarea adresată premierului și președintelui. ''Veniturile televiziunilor sunt tot mai mici, iar goana după rating/venituri creează programe care exhibă lipsa de moralitate și decență. Insolvența și falimentul unor televiziuni importante nu pot fi abordate precum ieșirea de pe piață a unor firme nesemnificative,'' precizează acesta.
''Timpul se scurge în defavoarea posturilor de televiziune, existând riscul să ajungem în situația unui colaps audiovizual, încununat și de un faliment al postului public de televiziune - TVR,'' spune Jucan. ''Proiectul de Ordonanță de urgență pe care îl supun atenției domniilor voastre reprezintă sprijinul așteptat de televiziuni. Cu siguranță acestea vor reveni la normalitate, decență, respect pentru public, iar taxele și impozitele pe care acestea le datorează statului vor putea fi achitate,'' își încheie Valentin Jucan scrisoarea adresată președintelui Iohannis și premierului Victor Ponta.
Proiectul de ordonanță prevede crearea unui fond audiovizual care să fie administrat de CNA. Acesta ar urma să se constituie ”prin colectarea, anuală, a unei contribuții de 5% din veniturile realizate de distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin rețele de comunicații electronice, precum și din taxele percepute de Consiliu pentru eliberarea licențelor audiovizuale, prelungirea valabilității licențelor audiovizuale și eliberarea avizelor de retransmisie”. Sumele colectate în Fondul audiovizual vor fi virate, în mod egal, prin decizie a Consiliului, în contul și în beneficiul posturilor private de televiziune care furnizează servicii de programe cu caracter generalist, ori de știri, informații și dezbaterii, precizează Valentin Jucan în proiectul de ordonanță de urgență.
Prezentăm integral scrisoarea deschisă a lui Valentin Jucan:
Domnului Klaus Werner IOHANNIS, Președintele României
Domnului Victor PONTA, Prim-ministru
București, 14 Aprilie 2015
Stimați domni,
Am convingerea că aveți toate datele referitoare la situația financiară în care se află majoritatea televiziunilor importante din România, fie ele generaliste sau axate pe știri și dezbateri.
Din punct de vedere legislativ sau a politicilor fiscale, dezvoltarea audiovizualului din România nu a beneficiat niciodată de sprijinul necesar din partea Executivului sau a Legislativului. Această lipsă de viziune și de reacție la aglomerarea spațiului în care televiziunile își desfășoară activitatea ne poziționează acum în situația de a constata incapacitatea acestora de a mai funcționa în spiritul a ceea ce înseamnă presă independentă. Piața de publicitate suferă transformări majore, o parte importantă fiind transferată în mediul on-line. Veniturile televiziunilor sunt tot mai mici iar goana după rating/venituri creează programe care exhibă lipsa de moralitate și decență. Informarea corectă a publicului este, de prea mult timp, o normă aplicată în funcție de disponibilitatea "sursei" de finanțare a postului de televiziune.
Insolvența și falimentul unor televiziuni importante nu pot fi abordate precum ieșirea de pe piață a unor firme nesemnificative.
Consider că, deja, timpul se scurge în defavoarea posturilor de televiziune, existând riscul să ajungem în situația unui colaps audiovizual, încununat și de un faliment al postului public de televiziune - TVR.
În aceste condiții, proiectele majore ale României și dezbaterile publice necesare pentru consolidarea conștiinței colective în legătură cu reformarea statului vor fi fundamental afectate.
În calitate de garant al interesului public, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, vă propun un prim pas în sprijinul televiziunilor din România, înainte ca acestea să dispară sau să își piardă definitiv încrederea publicului. Proiectul de Ordonanță de urgență pe care îl supun atenției domniilor voastre reprezintă sprijinul așteptat de televiziuni.
Pentru alinierea României la normele Uniunii Europene, în sprijinul programului de trecere a televiziunilor la digitalizare, Guvernul va adopta o Ordonanță în care textul pe care vi-l propun poate fi inclus.
Dumneavoastră, domnule Prim-ministru, puteți face primul pas spre salvarea televiziunilor.
Cu siguranță acestea vor reveni la normalitate, decență, respect pentru public, iar taxele și impozitele pe care acestea le datorează statului vor putea fi achitate.
Valentin-Alexandru JUCAN
MEMBRU ÎN
CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI
PROIECT
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr 504/2002, cu modificările și completările ulterioare
În temeiul art. 115 alin. 4 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta Ordonanța de urgență.
Art. I
Legea audiovizualului nr. 5004/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. După articolul 17, alineatul (4), se introduc două noi alineate (41) și (42), cu următorul conținut:
(41)
Consiliul va urmări și va asigura încasarea resurselor financiare din care se constituie Fondul audiovizual, precum și distribuirea acestora către posturile de televiziune, potrivit dispozițiilor art. 216 din prezenta lege.
(42)
Consiliul este autorizat să stabilească, prin decizie, procedura de încasare a resurselor financiare ale Fondului audiovizual și de distribuire a acestora către beneficiari.
2. După articolul 20, se introduc trei noi articole, cu următorul conținut:
Art. 211
Pentru asigurarea libertății de informare, a diversității de opinie și a pluralismului în domeniul serviciilor de televiziune, precum și pentru susținerea programelor de educativ-culturale, se instituie Fondul audiovizual.
Art. 212
(1) Fondul audiovizual se constituie prin colectarea, anuala, a unei contribuții de 5% din veniturile realizate de distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin rețele de comunicații electronice, precum și din taxele percepute de Consiliu pentru eliberarea licențelor audiovizuale, prelungirea valabilității licențelor audiovizuale și eliberarea avizelor de retransmisie.
(2) Cuantumul taxelor prevăzute la alin. 1 se stabilește prin Hotărâre de Guvern la propunerea Consiliului; taxele pot fi reactualizate anual.
Art. 213
(1) Distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin rețele de comunicații electronice sunt obligați să transmită, până la data de 31 mai a anului curent, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a anului precedent, datele oficiale privind veniturile realizate prin retransmisia programelor de televiziune furnizate utilizatorilor finali.
(2) Pe baza datelor transmise potrivit dispozițiilor alineatului 1, distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin rețele de comunicații electronice vor depune la Consiliul Național al Audiovizualului, într-un cont special deschis la trezoreria Municipiului București, până la data de 30 iunie, contribuția de 5% din veniturile realizate prin retransmisia programelor de televiziune către utilizatorii finali.
Art. 214
(1) Sumele datorate pentru contribuția prevăzută de dispozițiile art. 212 alin. 1 reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil.
(2) Contribuțiile prevăzute la alin. 1 se aplică asupra totalului veniturilor realizate din care s-a dedus taxa pe valoarea adăugata aferentă.
Art. 215
(1) Pentru virarea cu întârziere a sumelor ce constituie contribuția la Fondul audiovizual, de către distribuitorii care retransmit servicii de programe de televiziune prin rețele de comunicații electronice, Consiliul va percepe dobânzi și penalități de întârziere, în conformitate cu prevederile legale privind regimul impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat.
(2) Pentru urmărirea și realizarea încasării contribuțiilor datorare Fondului audiovizual, Consiliul este autorizat să aplice procedurile de executare silită, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
(3) Dobânzile și penalitățile de întârziere, încasate în conformitate cu dispozițiile alin. 1, constituie surse la Fondul audiovizual și se utilizează potrivit prevederilor art. 216.
Art. 216
Sumele colectate în Fondul audiovizual vor fi virate, în mod egal, prin decizie a Consiliului, în contul și în beneficiul posturilor private de televiziune care furnizează servicii de programe cu caracter generalist, ori de știri, informații și dezbaterii, declarate libere la retransmisie, fără condiționări tehnice sau financiare și care se bucură de un interes public semnificativ, fiind situate pe primele 10 poziții ocupate în lista must carry, stabilita potrivit dispozițiilor art. 82 din prezenta lege, de către televiziunile cu caracter generalist, ori de cele de știri și dezbaterii.
3. După articolul 91, se introduce un nou articol, 911 cu următorul conținut:
Art. 911
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 50.000 lei și 100.000 lei nerespectarea de către furnizorii de servicii de retransmisie a programelor de televiziune a obligațiilor ce le revin potrivit dispozițiilor art. 213.
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Potrivit articolului 31 alineatul 2 din Constituția României, autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
În același timp, alineatul 4 al aceluiași articol, precum și Legea audiovizualului nr. 504/2002 cu modificările și completările ulterioare, obligă mijloacele de informare în masă, publice și private, să asigure informarea corectă a opiniei publice.
Pe de altă parte, pentru garantarea și exercitarea efectivă a libertății de exprimare, ca drept fundamental și caracteristică esențială a existenței și funționării democratice a societății românești, posturile private de televiziune au un rol important. Spre deosebire, însa, de serviciile publice de televiziune, a căror funcționare este asigurată prin colectarea, potrivit legii, a taxei Radio – TV, precum și prin alocații financiare asigurate de la bugetul de stat, posturile de televiziune cu capital privat își asigură sursele de finanțare din difuzarea, în limitele legale, a comunicărilor comerciale audiovizuale, îndeosebi a publicitatii.
În ultimii ani, pe fondul crizei economice, piața de publicitate a cunoscut scăderi considerabile și, în același timp, numărul radiodifuzărilor a crescut semnificativ, ceea ce a generat diminuarea drastică a sumelor obținute din difuzarea publicității de către radiodifuzorii privați, cu consecințe ce pot genera intrarea în insolvență sau chiar lichidarea activității societăților comerciale titulare de licențe audiovizuale.
La nivel european, precum și în România, posturile private de televiziune au un rol public major pentru democrație – în special prin asigurarea libertății de informare, a diversității de opinie și a pluralismului, precum și pentru educație, cultură și divertisment.
Programele furnizate de posturile private de televiziune ajung la cunoștința și în atenția publicului îndeosebi prin retransmisia programelor audiovizuale de către furnizorii de asemenea servicii, prin intermediul rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a celor care utilizează exclusiv spectrul radio. Potrivit datelor statistice furnizate de Autoritatea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), numărul abonaților la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale este de peste 6 milioane de gospodarii, numărul abonaților fiind în creștere, îndeosebi la serviciile furnizate prin intermediul rețelelor de cablu și la rețelele satelit de tip DTH (direct to home). Rata de acoperire, la nivelul gospodăriilor populației, prin rețelele de servicii de retransmisie a programelor de televiziune este de peste 85%.
Corelativ cu dezvoltarea rețelelor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale, cele mai importante dintre posturile private de televiziune, cu caracter generalist ori cu specific de știri, informații și dezbateri, s-au declarat, în conformitate cu dispozițiile Legii audiovizualului și ale Directivei europene privind „serviciul universal”, libere la retransmisie, fără condiționări tehnice sau financiare, ceea ce dă posibilitatea operatorilor economici care asigură serviciile de retransmisie să preia și să retransmită către cetățeni, în mod gratuit, conținutul programelor difuzate de televiziunile private incluse, potrivit legii, în lista „must carry”.
Având in vedere scăderea drastică a sumelor obținute de către principalele posturi de televiziuni, din difuzarea de publicitate, precum și faptul că furnizorii de servicii de retransmisie obțin venituri importante prin retransmisia gratuită a programelor televiziunilor private ce s-au declarat libere la retransmisie, prin prevederile prezentei Ordonanțe de urgență, care completează dispozițiile Legii audiovizualului, se instituie Fondul audiovizual prin intermediul căruia să se asigure un sprijin financiar pentru acele televiziuni cu capital privat care se bucură, în rândul telespectatorilor de interes și audiență importante.
Resursele ce vor constitui Fondul audiovizual sunt constituite dintr-o contribuție anuală de 5% din veniturile realizate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice care retransmit servicii de programe de televiziune prin intermediul acestor retele, precum și din instituirea unor taxe ce urmează a fi percepute de Consiliul National al Audiovizualului pentru eliberarea licențelor audiovizuale, prelungirea valabilității licențelor audiovizuale și eliberarea licențelor de retransmisie.
În legătură cu instituirea taxelor percepute de Consiliul Național al Audiovizualului (C.N.A.) este important de precizat faptul că, în cele mai multe dintre tările membre ale Uniunii Europene, autoritățile din domeniul audiovizualului percep taxe pentru eliberarea licențelor audiovizuale, prelungirea valabilității acestora, ori pentru eliberarea licențelor de retransmisie. Instituirea acestor taxe nu este în contradictie cu prevederile Directivei 2010/13/UE a Parlamentului european și a Consiliului (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale). Cuantumul acestor taxe urmeaza sa fie stabilit prin Hotarare de Guvern, la propunerea CNA.
Totodată, instituirea contribuției de 5% în sarcina furnizorilor de servicii de retransmisie a programelor de televiziune este însoțită de două prevederi stimulative potrivit cărora :
- sumele datorare pentru contribuție reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil;
- contribuția se aplică asupra totalului veniturilor realizate din care s-a dedus taxa pe valoarea adaugată, aferentă.
Ținând cont de prevederile articolelor 107-109 din Tratatul privind Uniunea Europeana și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (Secțiunea 2- Ajutoarele de stat), instituirea Fondului audiovizual este compatibila cu piața internă a Uniunii, deoarece:
- potrivit Directivei 2010/13/UE a Parlamentului european și a Consiliului (din 10 martie 20101), privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) „serviciile mass-media audiovizuale sunt, în egală măsură, servicii culturale și servicii economice”, iar importanța lor pentru societățile democratice este în creștere, în special prin asigurarea libertății de informare a diversității de opinie și a pluralismului, precum și pentru educație și cultură;
- articolul 107 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana prevede faptul că, pot fi considerate „compatibile cu piața interna” „ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea patrimoniului în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale și de concurență în Uniune, într-o măsură care contravine interesului comun”.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























