„Patru ore în plus înseamnă şi 30 de elevi în plus… un efort suplimentar pentru un profesor de a răspunde la aceste nevoi particulare”, a spus fostul secretar de stat, la un post de televiziune potrivt sursei.
Marina Manea a subliniat că această creştere presupune adesea deplasarea profesorilor între mai multe unităţi şcolare pentru completarea normei, lucru dificil mai ales în mediul rural.
Reforma prevede şi comasarea unor unităţi de învăţământ, ceea ce poate duce la clase mai aglomerate şi la reducerea personalităţii juridice a unor şcoli. Criticii măsurii avertizează că aceste schimbări trebuie adaptate la realităţile fiecărei comunităţi, pentru a nu afecta calitatea educaţiei.
Iulian Cristache, fost preşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, consideră că schimbările au fost introduse fără un studiu de impact.
„Nu aş fi început reforma cu educaţia… aş fi făcut un studiu de impact să vedem ce înseamnă această reformă”, spune Iulian Cristache.
El avertizează că efectele nu se rezumă la câteva ore suplimentare, ci pot crea „o bulversare generală” în sistem.
O problemă comună semnalată de ambii invitaţi este lipsa unei comunicări eficiente între autorităţi şi profesori. Manea subliniază că modul în care sunt anunţate măsurile influenţează direct acceptarea lor.
„Dacă s-ar fi comunicat mai bine, fiecare profesor ar fi înţeles să pună umărul la a redresa economia”, opinează Marina Manea.
Cristache completează că reformele trebuie să fie însoţite de un „pachet complex” de măsuri care să aducă valoare adăugată întregului sistem educaţional.
Pe fondul acestor schimbări, începutul anului şcolar 2025–2026 se anunţă tensionat, cu posibile proteste sindicale şi cu presiuni suplimentare asupra cadrelor didactice. Atât Marina Manea, cât şi Iulian Cristache sunt de acord că, dincolo de dezbaterile publice, obiectivul comun trebuie să rămână calitatea educaţiei şi sprijinul pentru elevi.
