Un bloc de 3.100 de tone, mutat pe roţi, cu locatarii înăuntru. S-a întâmplat în Bucureşti, în 1983

După o analiză amănunţită ce a luat în calcul inclusiv demolarea celor trei blocuri, s-a decis în final translaţia clădirilor pe distanţe variind între 8 şi 14 m.

Translaţia blocurilor s-a dovedit a fi şi cea mai ieftină soluţie, deoarece aceasta reprezenta între 28 şi 32% din valoarea de demolare şi refacere a unor construcţii asemănătoare, durata lucrărilor de translaţie de 4-5 luni fiind mult inferioară celei de refacere a unui bloc nou (cca. 8-9 luni), rezultând şi importante economii de materiale, după cum a povesit în cartea ''Translaţia construcţiilor'', Eugeniu Iordăchescu, supranumit şi ''inginerul care a mutat biserici''.

În acest context, la data de 27 mai 1983 are loc prima translaţie a unei clădiri de şapte nivele din ţară: un bloc situat pe str. Aurel Vlaicu nr. 166, de 3.100 t, construit în 1938. Blocul a fost mutat 14,40 metri, iar distanţa a fost străbătută în 7 ore şi 37 de minute. Lucrările de pregătire au început în februarie 1983, rezemarea pe fundaţia definitivă a fost realizată în iunie 1983, conform descopera.ro.

Blocul a fost mutat fără ca locatarii să fie mutaţi, cu excepţia celor de la parter. Mai mult, locatarii au beneficiat pe durata deplasării de toate condiţiile: apă curentă, canalizare, energie electrică, gaze, ascensor şi telefon, asigurându-se conectarea la reţelele edilitare prin racorduri elastice.

Ulterior au mai fost mutate şi celelalte două blocuri, unul cu 7 nivele, de 4.000 t, şi celălalt cu 5 nivele, 2.400 t.