Transelectrica cere în instanță un milion de euro de la foștii secretari generali ai guvernelor Orban și Cîțu

O acțiune juridică fără precedent zguduie eșaloanele superioare ale administrației publice din România. Transelectrica, operatorul rețelei naționale de energie electrică, a deschis un proces de răspundere patrimonială împotriva a doi foști secretari generali ai Guvernului, Antonel Tănase (din mandatul Cabinetului Orban) și Tiberiu Horațiu Gorun (din timpul Cabinetului Cîțu).

Compania le pretinde celor doi daune cumulate de aproape 5,6 milioane de lei (peste un milion de euro) pentru decizii administrative și de vot care au generat un adevărat efect de domino al pierderilor financiare.

Clauze considerate ilegale și o revocare cu „descărcare de gestiune”

Mecanismul prin care s-a ajuns la acest prejudiciu major este împărțit de Transelectrica în două episoade distincte, atribuite fiecăruia dintre foștii oficiali:

• Episodul Antonel Tănase (Prejudiciu reclamat: 1,3 milioane lei): Compania susține că, în perioada septembrie - decembrie 2020, acesta a acceptat introducerea unor clauze de neconcurență în contractele de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere. Aceste clauze garantau plata a 12 remunerații lunare fixe la încetarea contractelor, o măsură considerată de Transelectrica ca fiind total contrară normelor legale de guvernanță corporativă active la acel moment.

• Episodul Tiberiu Horațiu Gorun (Prejudiciu reclamat: 4,28 milioane lei): Acuzația vizează o mișcare juridică contradictorie din vara anului 2021. În cadrul unei Adunări Generale a Acționarilor (AGA), Gorun a votat pentru revocarea din funcție a membrilor Consiliului de Supraveghere, deși, prin votul anterior din aceeași ședință, se aprobase deja descărcarea de gestiune a acestora. Acest viciu de procedură a oferit celor demiși muniție juridică perfectă în instanțe.

Nota de plată de la Viena: De ce a pierdut compania de stat pe bandă rulantă

La baza tuturor acestor cereri de despăgubire stă o vulnerabilitate majoră inserată în contractele din 2020: disputele nu se tranșau în justiția română, ci la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena.

După ce au fost revocați în 2021 fără o justă cauză clar demonstrabilă, foștii șefi executivi și administratori au dat în judecată Transelectrica la Viena și au câștigat pe linie. Până în prezent, compania a fost obligată să achite despăgubiri de peste 10 milioane de lei celor demiși abuziv.

Într-un raport ulterior, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Justiției recunoșteau, cu întârziere, că litigiile companiilor de stat românești cu managerii lor ar trebui judecate exclusiv în țară, cerând modificarea legislației pentru a bloca pe viitor clauzele de arbitraj extern.

Membrii Consiliului de Supraveghere și asigurătorul, trași la răspundere

Pentru a-și recupera gaura de 10,4 milioane de lei lăsată de deciziile din 2021, Transelectrica nu s-a oprit doar la secretarii generali ai Guvernului. Compania i-a dat în judecată și pe cei cinci membri ai Consiliului de Supraveghere de la acea vreme (Adina-Loredana Dogaru-Tulică, Mihaela Popescu, Marius Vasile Morariu, Claudiu Constantin Năstasă și Adrian Blăjan), adică exact cei care au semnat efectiv demiterea directorilor executivi.

În același dosar a fost atras și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, compania la care era încheiată polița de răspundere civilă profesională a șefilor Transelectrica. Asigurătorul refuzase anterior să acopere daunele, iar Direcția Juridică a operatorului de energie a stabilit că o acțiune comună, care să îi vizeze atât pe cei care au provocat paguba, cât și polița de asigurare, are șanse mult mai mari de reușită.

Absurdul birocratic: Compania care nu se poate judeca cu ea însăși

Traseul recuperării prejudiciilor a fost blocat ani la rând de anomalii administrative și juridice. În anul 2022, Transelectrica a încercat în instanță anularea deciziilor AGA din 2020 pe care le considera ilegale. Judecătorii au respins însă acțiunea dintr-un motiv procedural absurd, dar legal: o companie nu poate da în judecată o hotărâre a propriei adunări de acționari deoarece, din punct de vedere juridic, s-ar judeca ea însăși, ea fiind entitatea care are calitatea pasivă (de pârât).

Mai mult, deși Curtea de Conturi a constatat nereguli istorice uriașe – inclusiv un alt caz din 2013, legat de bonusuri de performanță și opțiuni pe acțiuni virtuale, care a costat compania peste 15 milioane de lei –, eforturile de recuperare au fost blocate politic.

Secretariatul General al Guvernului (SGG), care deține pachetul majoritar de acțiuni de aproape 59%, a respins inițial propunerile de a trage la răspundere instituțiile statului implicate. SGG a revenit asupra deciziei abia la începutul anului 2026, deblocând astfel procedurile administrative prin care Transelectrica încearcă acum, în al doisprezecelea ceas, să își recupereze milioanele de euro pierdute în instanțe.

SURSA