Pasul înapoi al lui Ilie Bolojan. De ce premierul demis „pune frână” proiectelor energetice vitale

Deși clamează sprijinul pentru securitatea energetică, premierul demis Bolojan a recunoscut public existența unor vulnerabilități majore la proiectul de la Doicești și a fost nevoit să explice de ce Guvernul a trebuit să salveze pe ultima sută de metri șantierul de la Iernut, o investiție care trebuia finalizată încă de acum șapte ani.

Discursul clasic: Energie ieftină pe hârtie și „interese” oculte

În ciuda realității economice, Ilie Bolojan continuă să promoveze pilonii tradiționali ai retoricii politice – energia ieftină și transferul de tehnologie americană –, lăsând de înțeles că blocajele ar fi alimentate de contestatari nevăzuți. „Fie că vorbim despre domeniul metalurgic din Statele Unite, fie despre planul strategic de a avea o energie ieftină în România, există persoane care nu susțin acest lucru; cred că suntem cu toții conștienți de asta. Acesta este un plan pe care eu personal și Partidul Național Liberal îl susținem – atât cel legat de componenta nucleară, cât și cel legat de planul strategic pentru a asigura o energie mai ieftină și mai stabilă în România”, a explicat premierul demis.

Mergând pe aceeași linie a intențiilor bune, oficialul a adăugat: „Al doilea plan este cel legat de transferul de tehnologie. Cred că România are nevoie, în multe domenii, de un astfel de transfer. Este benefic să preluăm orice tehnologie nouă. De exemplu, tehnologia de la Centrala de la Iernut, furnizată de General Electric, este o tehnologie modernă și bună, pe care o susținem, la fel ca pe cele din domeniul nuclear.”

Proiectul reactoarelor modulare de la Doicești, pus sub semnul întrebării

Dincolo de declarațiile de susținere generală, abordarea lui Bolojan față de proiectul strategic al reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești ridică semne de întrebare. În loc să ofere garanții de stabilitate partenerilor internaționali, premierul demis a ales să valideze public criticile legate de riscurile comerciale, pasând responsabilitatea către viitor. „Dar al treilea plan, cel despre care am discutat în mod real și pe care nu îl putem nega, este proiectul propriu-zis. Așa cum am precizat legat de acest proiect de la Doicești, el are niște probleme care nu pot fi ignorate, iar timpul va confirma dacă ceea ce am spus este real sau nu.”

Cazul Iernut. Un deceniu de neputință administrativă

Pentru a-și justifica rezervele, Bolojan a invocat contraexemplul centralei de la Iernut – un proiect simbolic pentru eșecul managementului de stat în energie. Premierul demis a dezvăluit că a fost nevoie de o intervenție guvernamentală de ultim moment pentru ca Romgaz să poată recontracta direct firmele din teren, recunoscând indirect că statul a fost la un pas de a pierde garanțiile din cauza întârzierilor catastrofale. „La fel, în cazul centralei de la Iernut, putem să negăm că a fost începută acum 10 ani și că ar fi trebuit să fie terminată în 3 ani? Putem spune asta? Putem să ignorăm faptul că, dacă nu adoptam un memorandum ieri, în ședința de guvern, Romgaz ar fi contractat cu greu, în mod direct, cei peste 30 de subcontractori care au realizat peste 90% din centrală, astfel încât să finalizăm lucrările și să nu pierdem garanțiile?”

Între responsabilitate fiscală și prudență paralizantă

În finalul discursului său, într-o tentativă de a justifica ritmul lent al investițiilor și scepticismul afișat în fața parteneriatelor economice, Ilie Bolojan s-a poziționat ca un protector al banului public, o postură care însă adesea maschează neasumarea unor decizii majore în infrastructură. „Prin urmare, vorbim despre planuri total diferite. Caut să fiu întotdeauna un om responsabil, să am grijă ce vorbesc și să promovez cu seriozitate interesele țării noastre. În același timp, trebuie să avem grijă de banii publici și să susținem decizii fezabile din punct de vedere economic. Astfel, atunci când realizăm un transfer de tehnologie sau investiții importante, trebuie să le calculăm așa cum se cuvine și să vedem exact cu ce firme ne asociem și în ce condiții, pentru ca proiectele să se finalizeze cu succes”, a încheiat Ilie Bolojan.