Actual· 6 min citire

Torționarul Alexandru Vișinescu, trimis în judecată

Torționarul Alexandru Vișinescu, trimis în judecată

Torționarul Alexandru Vișinescu, trimis în judecată

Publicat18 iun. 2014, 10:23
SursăMediafax

Torționarul Alexandru Vișinescu a fost trimis în judecată de Parchetul instanței supreme, fiind acuzat de crimele din perioada când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, unde a instituit un regim de teroare căruia i-au căzut victime deținuți politici, au declarat, pentru Gândul, surse judiciare.

Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din 1956 până la desființarea închisorii, în 1963, ultimul șef al închisorii în care a sfârșit, în urma torturilor, și liderul țărănist Ion Mihalache, este acuzat și va ajunge în fața instanței pentru infracțiuni contra umanității.

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc(IICCMER), instituția care a sesizat Parchetul, a descoperit că Vișinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 deținuți politici. În cei șapte ani în care a condus penitenciarul, Vișinescu a instaurat un regim de tortură și teroare.

Despre închisoarea unde și-a pierdut viața fostul lider țărănist Ion Mihalache a vorbit și Ion Diaconescu, care a sintetizat condițiile de detenție: "Bătăi și terorizări fizice, care - la fel frigul și foamea - au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pă... și nu permanente, să-nțelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică - să trăiești ca-ntr-un mormânt. Și mai a fost și promiscuitatea, care... mă rog, este reprezentată prin acele tinere care stăteau în mijlocul celulelor și-așa mai departe".

Vișinescu trăiește într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună. După mediatizarea cazului său, Vișinescu a reacționat violent la încercările reporterilor Gândul de a vorbi cu el, înjurându-i și încercând să-i lovească. Ulterior, fostul torționar a răspuns întrebărilor, într-un interviu luat în fața casei sale.

Investigația istorică a dosarului Vișinescu a fost coordonată de către Andrei Muraru, fostul director al IICCMER, Dan Țălnaru, director general al institutului, Adelina Țânțariu, director în cadrul institutului.

Ca urmare a deschiderii dosarului torționarilor, Ministerul Justiției a promovat un proiect de lege potrivit căruia aceștia ar urma să plătească despăgubiri victimelor din închisorile comuniste.

În 3 septembrie 2013, Alexandru Vișinescu a fost audiat la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință acuzația de genocid. Procurorii arătau atunci că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.

În 23 aprilie 2014, procurorii i-au adus la cunoștință că, în dosarul în care este acuzat de moartea mai multor deținuți, va fi schimbată încadrarea juridică din genocid în infracțiuni contra umanității, în acord cu noul Cod penal.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie 2013, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav. În 9 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de IICCMER împotriva lui Vișinescu.

Potrivit IICCMER, toți deținuții politici închiși în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat "au fost torturați fizic și psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului", Alexandru Vișinescu fiind "responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său".

Reprezentanții institutului arătat atunci că, între anii 1956 și 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat - Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcințeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardiovascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv - ileus paralitic ireversibil -, așa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției.

La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deținuților politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vișinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informații furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte șapte decese.

Alexandru Vișinescu s-a născut la Buzău, în 1925, și a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Înainte de a fi numit în funcția de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a deținut poziții în sistemul penitenciar, activând în unitățile Mislea și Jilava, la începutul anilor '50.

Vișinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităților de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcția de inspector în cadrul aparatului central al Direcției Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 și 1976, a deținut funcții de conducere în cadrul închisorilor Ploiești și Ilfov și a predat la școala de subofițeri de penitenciare.

În aprilie 2013, IICCMER anunța că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964.

Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanței supreme începerea urmării penale și împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzație reîncadrată în infracțiuni contra umanității, în acord cu noile prevederi din Codul penal.

În 24 octombrie 2013, Parchetul instanței supreme a anunțat că a dispus începerea urmăririi penale față de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant, deținute în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici aflați în Colonia de muncă Periprava.

Procurorii au arătat că, din cauza condițiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condițiilor elementare de trai, neasigurarea condițiilor medicale necesare deținuților bolnavi) și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 și 1963, când la conducera unității a fost Ioan Ficior.

Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigațiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime și abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcția de locțiitor pentru pază și regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au deținut funcții de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiție în perioada următoare", preciza IICCMER.

În 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție un denunț formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoș, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, constând în aceea că, în virtutea funcției de comandant deținută în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenție inuman deținuților aflați în Colonia de muncă de la Cernavodă.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual