Autoarea principală a cercetării, Dayanne Bordin, specialist în chimie analitică, a explicat că acest studiu preclinic oferă primele indicii clare că aerosolii produși de țigările electronice conțin forme de metale, inclusiv compuși organometalici asociați cu staniul și mercurul. Aceste forme sunt, de regulă, mai ușor absorbite de organism și pot avea o activitate biologică mai intensă decât variantele anorganice, scrie Medical Expres.
Ea subliniază că aceste descoperiri scot în evidență riscuri insuficient conștientizate ale vapingului. În prezent, emisiile de metale și impactul lor asupra organismului sunt rareori incluse în evaluările de siguranță sau în percepția publică.
Spre deosebire de țigările clasice, care au o compoziție relativ standardizată, dispozitivele electronice variază mult ca design și calitate. Acestea sunt adesea fabricate fără un control riguros, folosind materiale ale căror efecte asupra sănătății nu sunt pe deplin cunoscute.
Analiza profilului metalic sugerează că o mare parte din aceste substanțe provin chiar din componentele dispozitivului, în special din rezistențele de încălzire și circuitele electrice. Acest lucru indică faptul că sursa principală de expunere nu este doar lichidul inhalat, ci și dispozitivul în sine, evidențiind lacune în modul actual de evaluare a riscurilor asociate vapingului.
Potrivit cercetătorilor, aceste concluzii sunt cu atât mai importante cu cât există o percepție larg răspândită că țigările electronice sunt mai puțin periculoase decât cele convenționale. Această idee, combinată cu strategii de marketing înșelătoare, a contribuit la creșterea rapidă a utilizării lor la nivel global, în special în rândul tinerilor.
De exemplu, în Australia, procentul tinerilor adulți care folosesc țigări electronice a crescut semnificativ, de la 5,3% în 2019 la peste 21% în 2023, o tendință observată și în rândul adolescenților.
Cercetarea contrazice ideea că vapingul ar fi o alternativă sigură și subliniază necesitatea revizuirii reglementărilor existente. Specialiștii consideră că aceste norme ar trebui extinse pentru a include nu doar compoziția lichidelor, ci și emisiile generate de dispozitive.
De asemenea, rezultatele arată că inhalarea vaporilor poate introduce metale toxice direct în plămâni chiar și după utilizări de scurtă durată. Acest risc este greu de perceput, deoarece expunerea nu este vizibilă și este rar discutată.
În concluzie, autorii studiului atrag atenția asupra nevoii de actualizare a ghidurilor de sănătate publică și a modului de evaluare a riscurilor, astfel încât să fie luată în considerare și expunerea la metale. Totodată, aceștia subliniază importanța unei informări mai clare a consumatorilor cu privire la aceste pericole, care până acum au fost în mare parte ignorate.
