_dbfaec3150.jpg)
Impactul rețelelor sociale asupra adolescenților a devenit un punct central pe agenda publică, generând o falie între două viziuni opuse. Pe de o parte, îngrijorările legate de siguranța minorilor și dezvoltarea lor cognitivă împing autoritățile spre soluții restrictive. Pe de altă parte, specialiștii avertizează că o blocare totală ar putea fi ineficientă, propunând în schimb o recalibrare a modului în care tinerii consumă tehnologia.
În acest context, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, lansează o perspectivă inedită care mută accentul de pe „pedeapsă” pe „integrare”. Acesta susține că simpla interzicere a accesului nu va rezolva problema de fond, ci doar va muta fenomenul în zone nesupravegheate.
Propunerea unui fost ministru al Educației: „Pauza de școală” obligatorie pe TikTok
Soluția propusă de Daniel Funeriu vizează o reglementare la nivelul Uniunii Europene, prin care platformele de socializare să fie obligate să devină vehicule de învățare. Concret, acesta sugerează implementarea unui mecanism prin care, la fiecare 5 minute de navigare (scroll), utilizatorul să fie obligat să urmărească 30 de secunde de conținut educațional adaptat vârstei sale.
Fostul ministru consideră că eșecul lumii occidentale a început în anii '90, când internetul a fost lăsat să devină o „autostradă a divertismentului” în loc de una a cunoașterii. El avertizează că utilizarea superficială a tehnologiei duce la o formă de „zombificare” intelectuală, citând studii care sugerează că, pentru prima dată în istorie, noua generație riscă să aibă un coeficient de inteligență mai scăzut decât cel al părinților.
Internetul: Accelerator al Renașterii sau al declinului?
Făcând o paralelă istorică, Funeriu compară internetul cu tiparnița lui Gutenberg. Dacă invenția secolului al XV-lea a fost motorul Renașterii, internetul actual riscă să devină, în viziunea sa, acceleratorul decăderii intelectuale și fizice a societății, dacă nu este redirecționat către educație. Apelul său este adresat direct oficialilor europeni, considerând gestionarea acestui algoritm digital o „provocare istorică”.
Viziuni contrastante în Guvern: Restricții vs. educație socială
În plan intern, opiniile rămân împărțite. Raed Arafat, șeful DSU, s-a poziționat de partea statelor care analizează restricționarea severă a accesului tinerilor la rețelele sociale, invocând riscurile imediate la care sunt expuși aceștia.
În replică, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, consideră că interdicția totală este o soluție falsă care nu face decât să alimenteze curiozitatea și să creeze vulnerabilități suplimentare. În viziunea sa, copiii care folosesc aceste platforme „pe ascuns” sunt mult mai expuși pericolelor decât cei care beneficiază de o supraveghere activă din partea părinților și a profesorilor. Predoiu pledează pentru o educație socială solidă, care să îi învețe pe minori cum să navigheze în siguranță, în loc să îi izoleze de o realitate digitală inevitabilă.
