Deși economia mondială a depășit șocul pandemiei, presiunile bugetare nu au dispărut, iar împrumuturile statelor continuă să crească într-un ritm îngrijorător, conform unei analize Visual Capitalist. La nivel global, datoria guvernamentală a atins un nou record, estimat la 111 trilioane de dolari în 2025.
România - peste pragul de prudență
În acest tablou, datoria României reprezintă un procent mic, de 0,2% din datoria globală (circa 258,6 miliarde de dolari în 2025), însă povara este semnificativă raportat la economia internă. Datoria publică brută a țării a ajuns la 61,2% din PIB, depășind pragurile de prudență asumate față de Uniunea Europeană.
Situația a fost confirmată și de autoritățile de la București. Fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a explicat că datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde în ultimii cinci ani, ajungând la o prognoză de 60% din PIB la sfârșitul anului curent. Nazare a subliniat că această creștere plasează România într-o "altă zonă de risc", în ciuda faptului că i s-au cerut în mod repetat măsuri corective.
SUA și China, lideri detașați
La nivel mondial, dinamica este dominată de cele două mari puteri. SUA și China controlează împreună 51,8% din întreaga datorie guvernamentală globală, absorbind volume uriașe de capital.
Statele Unite rămân cel mai mare datornic, cu peste 38 de trilioane de dolari (125% din PIB). Un fenomen deosebit de îngrijorător este triplarea plăților nete de dobândă în ultimii cinci ani, sumă care riscă să ajungă la 1,8 trilioane de dolari anual până în 2035.
China urmează cu o datorie de 18,7 trilioane de dolari, accelerând împrumuturile pentru a compensa veniturile slabe generate de criza imobiliară.
Podiumul este completat de Japonia, a cărei datorie publică de 9,8 trilioane de dolari echivalează cu un șocant 230% din PIB, în timp ce Marea Britanie și Franța se confruntă, fiecare, cu datorii de aproximativ patru trilioane de dolari.
