A doua și ultima rundă de consultări pe tema „factorilor iritanți” a avut loc la Istanbul, pe 10 aprilie, acum mai bine de șase luni. O a treia întâlnire nu a fost programată niciodată. În iunie, ambasadorul rus la Washington, Alexander Darchiev, a asigurat că aceasta va avea loc „în viitorul apropiat”.
Ulterior, Ministerul rus de Externe a anunțat că discuțiile au fost anulate la inițiativa părții americane. Negocierile au fost reprogramate pentru sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie, dar părțile nu au ajuns încă la un acord. Ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, a declarat că dialogul cu partea americană continuă, „dar nu atât de rapid cum ne-am dori”. Totuși, el nu a putut preciza când și unde ar putea avea loc o nouă întâlnire pentru discutarea „factorilor iritanți”.
Consultări paralele și contextul Ucraina
Consultările privind reluarea funcționării complete a ambasadelor, returnarea proprietăților diplomatice ruse în SUA, reluarea traficului aerian între cele două țări și normalizarea generală a relațiilor au avut loc în paralel cu negocierile Moscova-Kiev pentru încheierea războiului, care nu au produs rezultate, amintește Pavel Sharikov, cercetător principal în cadrul Departamentului de Studii de Integrare Europeană de la Institutul Europei al Academiei Ruse de Științe. „Nouăzeci și nouă la sută din dialogul ruso-american se concentrează acum pe Ucraina. Între timp, momentan niciun ambasador american nu se află la Moscova, așa că toate discuțiile se desfășoară direct cu administrația de la Casa Albă”, a precizat Sharikov.
Decizia lui Trump și impactul asupra negocierilor
La sfârșitul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și-a schimbat radical poziția față de Rusia. El a anulat o întâlnire planificată cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta și a impus sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil. Potrivit surselor Reuters, decizia lui Trump a fost influențată de cererile mari ale Kremlinului privind încheierea războiului din Ucraina. Lavrov a transmis aceste cereri părții americane în cadrul unei conversații cu secretarul de stat Marco Rubio.
Efectele asupra diplomației ruse
În urma eșecului summitului Trump-Putin, Lavrov a căzut în dizgrație la Kremlin și nu a participat la o reuniune importantă a Consiliului de Securitate din Rusia, la începutul lunii noiembrie, potrivit presei ruse. De asemenea, și-a pierdut funcția de șef al delegației ruse la summitul G20, care va fi condus anul acesta de adjunctul șefului de cabinet al Administrației Prezidențiale, Maxim Oreshkin.
Divergențe majore și perspective viitoare
„Negocierile dintre Rusia și Statele Unite sunt clar suspendate. Pozițiile lor s-au îndepărtat considerabil”, a menționat Georgy Asatryan, director adjunct al Institutului de Economie și Strategie Militară din cadrul Școlii Superioare de Economie și expert al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale. Totuși, el a recunoscut că discuțiile pe teme de securitate și arme nucleare ar putea fi reluate în curând.
Tensiunea rămâne ridicată
Lipsa unui calendar clar pentru noi consultări și deciziile recente ale Statelor Unite au amplificat tensiunile între cele două state. Între timp, problemele bilaterale, inclusiv statutul ambasadelor și proprietățile diplomatice, rămân fără soluții imediate.
În prezent, dialogul ruso-american pentru eliminarea „factorilor iritanți” nu se desfășoară, iar ambele părți monitorizează evoluția relațiilor internaționale și situația din Ucraina.
