Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege care prevede că arestul la domiciliu poate fi de maximum 30 de zile în cursul judecății, și de maximum 180 de zile în cursul urmăririi penale, fiind soluționată astfel problema articolului din Codul de procedură penală, care reglementează arestul la domiciliu, declarat neconstituțional de CCR pentru că nu prevede durata pentru care această măsură poate fi dispusă. Votul Senatului a fost de 118 voturi "pentru", două voturi "împotrivă" și o abținere.
Reglementarea, trimisă în plenul Senatului de Comisia juridică, prevede că "în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății, măsura arestului la domiciliu poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile", iar durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile, informează Mediafax.
De asemenea, proiectul mai prevede că "în tot cuprinsul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a arestului la domiciliu dispuse față de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestor măsuri".
CCR: Arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi și libertăți fundamentale
Curtea Constituțională a decis, în 7 mai, că dispozițiile articolului 222 din Codul de procedură penală încalcă legea fundamentală, întrucât nu este precizată durata maximă a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății în primă instanță.
În motivarea deciziei, CCR arăta că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi și libertăți fundamentale, respectiv libera circulație, viața intimă, familială și privată, dreptul la învățătură și munca și protecția socială a muncii.
"Ingerința analizată nu este însă proporțională cu cauza care a determinat-o, așa încât Curtea reține că dispunerea măsurii arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară și a judecății în primă instanță, fără a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusă și durata maximă a acesteia, nu asigură un just echilibru între interesul public și cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp", conform motivării CC.
Potrivit textului de lege analizat de judecătorii constituționali, "(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile", "(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile".
Același articol stipulează că "(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală".
De asemenea, textul de lege stabilește că durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.
Cu toate acestea, niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabilește perioada maximă de impunere a arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății în primă instanță.
Parlamentarii au trebuit să pună în acord decizia Curții Constituționale cu articolul 222 din Codul de procedură penală.
Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.
Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de polițiști de la structurile de supraveghere judiciară. Aceștia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub supraveghere judiciară își respectă obligațiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanța.
