_f4b0ac8627.jpg)
Potrivit datelor recente, dominația platformelor este clară: 71% dintre elevi petrec zilnic timp pe TikTok, iar 66% folosesc frecvent Instagram. Însă, lipsa de ghidare este cea care alarmează: aproape toți copiii recunosc că au învățat singuri regulile mediului online, fără a beneficia de o educație adecvată din partea adulților. Consecințele acestui vid educațional sunt vizibile și grave: o treime dintre ei au avut deja conturile sparte, iar un procent îngrijorător de 20% au fost hărțuiți sau au primit materiale cu conținut sexual.
Adolescenții sunt, în mod cert, cei mai vulnerabili la dependența de internet.
În medie, ei petrec între două și trei ore zilnic jucându-se online, acumulând astfel peste 1.000 de ore anual în fața ecranului.
Avertismentul specialiștilor
Experții trag un semnal de alarmă serios: dependența digitală nu este un fenomen izolat, ci servește adesea ca o poartă de intrare către alte forme grave de adicție. Aceasta poate fi urmată de dezvoltarea dependențelor de tutun, alcool, droguri sau jocuri de noroc.
Un studiu recent scoate la iveală costul dramatic al dependențelor în rândul tinerilor: România pierde anual 1,35 miliarde de euro, echivalentul a 0,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Pentru a înțelege magnitudinea acestei sume, cu acești bani s-ar fi putut plăti încălzirea pentru 70% dintre gospodăriile din țară sau s-ar fi putut realiza modernizarea urgentă a școlilor și spitalelor la nivel național.
Potrivit Mihaelei Moșora, profesor universitar dr. la ASE, adicțiile digitale domină cel mai mult la vârste fragede: „Adicțiile digitale sunt mai răspândite pentru copiii până în 10 ani. Mamele au răspuns că sunt preocupați mai mult de telefoane și tablete”. Această preocupare evoluează dramatic după 10 ani, când, „din păcate, [se îndreaptă] de tutun, droguri și alcool”. Profesoara a oferit și un exemplu elocvent al expunerii timpurii: „Era o mămică care plimba copilul în căruț și avea copilul telefon. Cât putea să aibă? Maxim 2 ani”.
În lipsa unor programe de consiliere eficiente, riscul cel mai mare care planează asupra copiilor este abandonul școlar, considerat o problemă națională. George Roman, director de programe la Salvați Copiii, a subliniat inegalitatea accesului la ajutor: „Poate în orașele mari există servicii de consiliere, dar în mediul rural lipsesc cu desăvârșire”. Soluția, conform acestuia, rămâne școala: „Școala e un factor important, e nevoie de educație digitală, de fapt educație pentru sănătate”.
