Defense Industry Europe scrie că ministrul Apărării, Radu Miruță, ar fi admis în discuții cu jurnaliști că programul MLI va merge către Rheinmetall, chiar și în contextul în care compania ar fi venit cu o majorare de preț de peste 30%.
Rheinmetall, singura companie invitată în proces
Una dintre cele mai controversate informații este aceea că, pentru acest program, Rheinmetall ar fi fost singura companie care a primit solicitarea oficială de informații din partea autorităților române.
Alți potențiali competitori nu ar fi fost invitați să participe în aceeași etapă, fapt care alimentează suspiciunile privind lipsa unei competiții reale.
În aceste condiții, sursele din industrie afirmă că producătorul german nu ar fi venit cu o reducere semnificativă de preț, ci ar fi propus diminuarea numărului de vehicule incluse în contract, transferând astfel presiunea financiară asupra statului român.
Miza: 298 de blindate și modernizarea armatei
Programul MLI este unul strategic pentru Armata Română și vizează livrarea a 298 de vehicule moderne de luptă pentru infanterie, care să înlocuiască platformele vechi, de concepție sovietică.
Dincolo de componenta strict militară, proiectul are și o miză economică majoră, fiind prezentat drept o oportunitate pentru producție locală, transfer de tehnologie și integrarea industriei românești în lanțul european de apărare.
Tocmai de aceea, acuzațiile privind lipsa unei competiții deschise sunt privite cu maximă atenție.
Întrebări despre beneficiile pentru România
Un alt punct sensibil ține de impactul economic pentru România. Vehiculul Lynx, propus de Rheinmetall, este produs în principal în centrul industrial al companiei din Ungaria, ceea ce ridică întrebări serioase legate de beneficiile concrete pe care le-ar obține economia românească.
Criticii susțin că există riscul ca investiția publică masivă să nu se traducă în suficiente locuri de muncă, investiții industriale și transfer real de tehnologie pe plan local.
Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, a subliniat că cetățenii români se așteaptă ca un astfel de program să aducă beneficii economice directe, inclusiv locuri de muncă și dezvoltarea industriei naționale.
Suspiciuni și în alte programe de înzestrare
Semne de întrebare similare au apărut și în alte programe de achiziții finanțate prin mecanismul SAFE, inclusiv în proiectul privind armamentul individual standard NATO.
Potrivit surselor din industrie, mai mulți producători importanți ca FN Herstal, CZ Group, Beretta, Heckler & Koch și SIG Sauer ar fi fost asociați cu programul, însă documentația tehnică detaliată și cererile de ofertă ar fi fost transmise în final unei singure companii.
Această abordare ridică inclusiv riscuri juridice, întrucât cadrul legal impune transmiterea solicitărilor către toți furnizorii calificați și o evaluare comparativă transparentă.
Acuzații că regulile au fost schimbate din mers
Mecanismul SAFE a fost introdus prin Ordonanța de Urgență 62/2025 pentru a accelera achizițiile militare, însă criticii avertizează că modificările recente și flexibilizarea unor criterii pot slăbi garanțiile privind concurența.
Printre problemele semnalate se numără desemnarea timpurie a unor furnizori preferați, ajustări ulterioare ale contractelor și relaxarea condițiilor privind localizarea producției.
În acest context, tot mai multe voci vorbesc despre riscul ca beneficiile economice ale unor investiții uriașe să fie direcționate în afara României, în timp ce statul român suportă costul principal al programului.
