Sfânta Nina, 14 ianuarie
Sfânta Nina este praznuita pe 14 ianuarie. Sfanta Nina s-a născut în jurul anului 290, în Capadocia. Era rudă apropiată a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit unui vechi manuscris fiind chiar verişoara acestuia. La împlinirea vârstei de 12 ani, ajunge în grija stareței Niofora, pentru că tatăl ei devine pustinc, iar mama sa ia decizia să-și petreacă viața îngrijindu-se de săraci și de cei în suferință. Cu binecuvântarea episcopul Iuvenalie, pleacă din Ierusalim către Armenia. În anul 315 ajunge în Mtskheta, locul în care, potrivit celor mărturisite de stareța Niofora, s-ar afla „Cămașa lui Hristos“.
Odovania Praznicului Botezului Domnului - astazi se incheie perioada de praznuire a sarbatorii Botezului Domnului. Termenul odovanie vine din limba slavona si inseamna "sfarsit" sau "incheiere". Este ultima zi in care se poate lua Agheasma Mare. Din secolul al IV lea, Biserica a randuit ca praznicele imparatesti si zilele inchinate unor sfinti sa fie praznuite intr-un mod deosebit.
Au atat un timp de pregatire numit inainte-praznuire si o perioada de prelungire a serbarii, cunoscuta sub denumirea de dupa-praznuire. Ultima zi a serbarii este numita odovania, adica incheierea sarbatorii. Mentionam ca in perioada pre-serbarii, cat si in cea de dupa serbare, sunt prezente cantari, rugaciuni si lecturi in legatura cu sarbatoarea respectiva.
Sfintii Parinti care au fost ucisi in Muntele Sinai si Rait, sunt sarbatoriti pe 14 ianuarie. Au trait in secolele IV si V si au fost omorati de barbarii din Arabia si Etiopia. Parintii din Muntele Sinai isi petreceau zilele in chilie, pentru dobandirea linistii. Avva Antonie spunea in acest sens, ca precum pestii care stau la uscat mor, tot astfel si calugarii care stau in afara chiliei, isi pierd linistea.
Se adunau in biserica si faceau impreuna priveghere de noapte numai sambata seara spre duminica, iar dimineata, la Sfanta Liturghie se impartaseau cu totii. Vederea lor era ingereasca, pentru ca se topisera trupurile lor de infranare si de priveghere; caci vietuiau ca si cand erau lipsiti de trupuri, neavand nimic din cele ce s-au obisnuit a aduce placere si patimi. Isi hraneau trupul cu putine finice sau muguri de stejar. Unii mancau o data pe zi, altii in a doua sau a treia zi, iar altii numai o data pe saptamana isi intareau trupul neputincios cu hrana.
Barbarii, cautand aur si negasind, i-au ucis pe parintii din Muntele Sinai si Rait. Monahul Amonie marturiseste ca in prima navalire a barbarilor au pierit 38 de parinti in Sinai si 39 in Rait.
